Evenimentul, deși oficial calificat drept „defensiv”, vine într-un context tensionat. Doar cu 48 de ore înainte de debutul manevrelor, drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei — un incident care, în alte vremuri, ar fi declanșat o reacție fermă. Acum însă, pare mai degrabă o parte dintr-un joc calculat al Moscovei, menit să testeze vigilența flancului estic al NATO.

Scenariul: un conflict cu armament nuclear, în inima Europei de Est

Potrivit autorităților de la Minsk, aproximativ 13.000 de militari ruși și belaruși vor participa la exercițiile desfășurate în nord-vestul și centrul Belarusului, precum și în enclava Kaliningrad. Oficialii ruși susțin că nu sunt planificate lansări reale de rachete, dar natura exercițiilor este clară: simulări de atacuri nucleare asupra unor potențiali adversari din Europa.

Ministrul Apărării din Belarus, Viktor Hrenin, a declarat că scopul principal este „menținerea credibilității forței de descurajare nucleară”. Președintele Lukașenko a subliniat la rândul său că accentul cade pe utilizarea operativă a noii rachete balistice rusești cu capacitate nucleară, Oreshnik, a cărei dislocare pe teritoriul Belarusului este planificată pentru sfârșitul anului.

Oreșnik – o rachetă nucleară în drum spre Belarus

Racheta Oreșnik este un sistem balistic de rază intermediară, capabil să transporte până la șase focoase nucleare independente și manevrabile. Presa rusă afirmă — fără dovezi — că aceasta poate atinge orice țintă din Europa în mai puțin de o oră și este imposibil de interceptat, datorită vitezei hipersonice.

Singura utilizare confirmată a Oreshnik a fost într-un atac convențional asupra unui complex industrial din Dnipro, Ucraina, în noiembrie 2024. Alte lansări ulterioare ar fi eșuat, potrivit presei ucrainene, însă aceste informații nu au fost verificate independent. Cert este că Moscova vrea ca Oreshnik să fie operațional în Belarus până în 2025, ceea ce schimbă semnificativ configurația strategică a regiunii.

Un raport publicat de jurnaliștii de investigație de la Skhemi (Radio Free Europe/Radio Liberty) a identificat, prin imagini satelitare, o posibilă bază pentru acest tip de armament în apropierea Minskului, la Pavlovka.

Dincolo de rachete: simulări de război total cu NATO

În afara exercițiilor cu rachete, trupele ruso-belaruse vor simula confruntări aeriene și terestre cu un inamic de tip NATO, atacuri hibride și operațiuni speciale. Manevrele principale vor avea loc lângă orașul Barysaw, dar și în apropierea localității Gozha, la doar 13 kilometri de granița cu Lituania — într-o zonă extrem de sensibilă din punct de vedere strategic: coridorul Suwalki, ce leagă enclava Kaliningrad de Belarus.

Acest coridor este considerat punctul nevralgic al apărării flancului nord-estic al NATO. În cazul unui conflict deschis, o ofensivă rusă bine calculată ar putea izola țările baltice — Letonia, Lituania și Estonia — de restul Alianței. Exercițiile desfășurate atât de aproape de acest punct vulnerabil nu sunt întâmplătoare.

NATO răspunde cu exerciții, dar evită scenariile nucleare

În paralel, NATO desfășoară în Polonia exercițiul Iron Defender-25, cu participarea a aproximativ 40.000 de militari, dintre care 1.400 sunt desfășurați și în Lituania. Germania, Belgia, Franța, Țările de Jos și alte state europene contribuie la această misiune, care pune accent pe mobilitate rapidă și apărare împotriva amenințărilor hibride — dar nu include scenarii de conflict nuclear.

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat miercuri închiderea completă a frontierei cu Belarus, inclusiv a traficului feroviar, începând cu 11 septembrie. Măsura vine ca urmare a „neîncrederii profunde” față de intențiile Kremlinului și a riscurilor tot mai mari de provocări sau sabotaj.

O demonstrație de forță... sau o campanie de influență psihologică?

Experții militari occidentali rămân prudenți. Ucraina, în special, privește cu suspiciune adevăratul scop al exercițiului Zapad-2025. Șeful serviciului de informații militare de la Kiev, generalul Kyrylo Budanov, susține că exercițiile au o componentă majoritar psihologică, fiind menite să influențeze percepția publică în statele membre NATO și să descurajeze sprijinul pentru Ucraina.

„Nu este vorba despre o amenințare militară iminentă, ci despre o operațiune de influență cognitivă, un efort de manipulare a percepțiilor și de întreținere a fricii”, a spus Budanov, citat de postul Apostrophe TV.

Un echilibru precar între intimidare și realitate strategică

În 1994, Ucraina a predat Rusiei întregul arsenal nuclear moștenit din perioada sovietică, în schimbul garanțiilor de integritate teritorială semnate de SUA, Marea Britanie și Rusia. Acele garanții nu au fost respectate. În 2014 și 2022, Rusia a invadat Ucraina. Astăzi, după mai bine de un deceniu de agresiune progresivă, războiul ajunge la granițele NATO, nu doar prin declarații, ci prin exerciții cu armament nuclear la 13 kilometri de frontiera Uniunii Europene.

Întrebarea care se ridică nu mai este dacă Rusia va testa limitele Alianței, ci cum — și cât de pregătit este Occidentul să răspundă nu doar militar, ci și în plan psihologic și politic, acestei noi forme de confruntare.

---