Iată nota emisă de CSM, care include mai multe recomandări privind proiectul menționat:

„Privitor la alin.(3), CSM susține poziția autorului proiectului prin care se propune ca membrii Consiliului din rândul profesorilor de drept titulari să fie numiți de Parlament cu votul a 3/5 din deputații aleși. Or, aceste propuneri întră în concordanță cu Avizul Amicus Curiae întocmit de Comisia de la Veneția la 16 noiembrie 2020, prin care s-a reiterat că mandatul profesorilor titulari în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi urmează să fie cu votul a trei cincimi din deputații aleși.

Referitor la alin. (4): Șase membri din rândul judecătorilor sunt aleși în Consiliul Superior al Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, după cum urmează: patru din cadrul judecătoriilor, unul din cadrul curților de apel și unul din cadrul Curții Supreme de Justiție. […], Consiliul Superior al Magistraturii consideră că pentru a respecta mai bine proporționalitatea, echitatea și reprezentativitatea judecătorilor din fiecare nivel de instanță, numărul judecătorilor aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor ar trebui să fie în felul următor: 3 judecători din cadrul judecătoriilor, 2 judecători din cadrul curților de apel și 1 judecător din cadrul Curții Supreme de Justiție.

Totodată, a doua propoziție din acest aliniat după dispoziția ,,…mai mare număr de voturi…” de completat cu dispoziția ”[…] dar nu mai puțin de 50% plus un vot din numărul judecătorilor care au votat”. La fel, propoziția urmează a fi completată cu sintagma: ”[…] din cadrul instanțelor de judecată de nivelul pe care reprezintă candidatul”.

Cu referire la alin. (6) […] La solicitare, candidații beneficiază de reducerea cu 50% a sarcinii de muncă pe perioada campaniei. Consiliul Superior al Magistraturii susține că această scutire ar crea un impas în vederea supra-solicitării volumului de lucru în cadrul judecătoriei vizate și astfel, va avea de suferit, atât corpul judecătoresc (care nu va avea calitatea de candidat), cât și justițiabilii. Drept alternativă, CSM propune ca ultima propoziție din acest aliniat să fie substituită cu dispoziția: ”Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor sunt în drept să difuzeze în rândul judecătorilor pliante cu planul de activitate în CSM pe care și-l propun spre implementare, inclusiv prin publicarea acestora pe pagina web a CSM-ului.”

Referitor la lit. a) alin. (1) articolul 8² prin care se propune ca la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de judecător de cel puțin 3 ani efectiv lucrați; […]

Această propunere nu poate fi acceptată în contextul în care potrivit prevederilor alin. (1) art. 10 Legea nr. 178/25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, judecătorii din cadrul judecătoriilor pot fi aleşi în Colegiul disciplinar (care potrivit art. 7 Legea nr. 947/19.07.1996 este un organ specializat din cadrul CSM-ului) doar în cazul în care au vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani.

Astfel, vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani, este necesară și pentru candidații la funcția de membru al CSM-ului, care este organul de autoadministrare judecătorească și prin efectul legii deține competența să verifice legalitatea hotărârilor Colegiului disciplinar.

Totodată, prin alin. (2) art. 116 din Constituția Republicii Moldova este instituită prevederea ca judecătorii care au susţinut concursul sunt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, stabilit în condiţiile legii.

Respectiv, pot apărea situații în care un judecător cu o experiență de 3 ani de vechime în munca va accede în CSM, iar ulterior nu va fi numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii vine cu propunerea de a înlocui termenul la vechimea în funcția de judecător de cel puțin 6 ani efectiv lucrați. Astfel, se va asigura un echilibru între experiența de muncă acumulată și cunoștințele bazate pe o practică reală în vederea autoadministrării sistemului judecătoresc.

În partea ce se referă la art. II – art. 23² din Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească - Adunarea Generală a Judecătorilor, alin. (4) Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă dacă la ea participă majoritatea simplă a judecătorilor în exerciţiu. […] Participarea la Adunarea Generală are loc prin prezența în sală și prin teleconferință. […]

Noțiunea de ,”majoritate simplă” este expusă în alin. (2) art. 135 Cod administrativ (Legea nr. 116/19.07.2018). Potrivit acestor prevederi legale, majoritatea simplă reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

În acest context , prevederile conținute în proiectul de lege la acest capitol, ar permite ca un număr de judecători nesemnificativ, prezenți la Adunarea Generală a Judecătorilor (organul de autoadministrare judecătorească) să decidă asupra unor chestiuni de principiu cu privire la activitatea judecătorească.

Consiliul Superior al Magistraturii susține ideea că pentru a respecta principiile aplicate într-un stat de drept ce se referă la asigurarea realizării practice a principiului autoadministrării puterii judecătoreşti, este necesar ca Adunarea Generală a Judecătorilor să fie considerată deliberativă dacă numărul de judecători participanți este de cel puțin 2/3 din numărul judecătorilor în exercițiu.

Această propunere vine în concordanță și cu criteriile de selectare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari, cu privire la care, în proiect se propune să fie numiți de Parlament cu votul a 3/5 din deputații aleși.

Prezența judecătorilor la Adunarea Generală a Judecătorilor prin teleconferință, ar permite în situații de pandemie de a desfășura AGJ, însă această posibilitate ar trebui decisă nemijlocit de către membrii CSM-ului, în contextul circumstanțelor de fapt sau a situației epidemiologice din țară.

În partea ce se referă la alin. (4) art. IV. prin care se propune ca Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea Adunării generale a Judecătorilor, să fie elaborat de CSM în termen de 20 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul consideră termenul de 20 zile insuficient pentru elaborarea unui astfel de Regulament, având în vedere faptul că desfășurarea Adunării prin sistemul de teleconferință implică antrenarea unor specialiști în domeniul IT, dezvoltarea unei aplicații speciale de e-votare, un echipament costisitor, examinarea posibilității aplicării semnăturii electronice prin prisma respectării votului secret. Respectiv, pentru implementarea acestor propuneri este necesar a fi alocate surse financiare suplimentare din bugetul de stat, precum și necesitatea consultării proiectului Regulamentului cu judecătorii instanțelor de judecată.

Complementar, Consiliul Superior al Magistraturii recomandă aceleași amendamente menționate supra valabile și pentru art. III - Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, în partea ce se referă la activitatea Consiliului Superior al Procurorilor”

Judecătorii și procurorii care vor dori să candideze la funcțiile de membri ai CSM și CSP vor trebui să prezinte propria campanie de promovare, pentru a se califica la concurs. Guvernul a avizat pozitiv proiectul 180, care detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative care prevede modificarea procesului de reglementare a alegerii și numirii membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost aprobat cu votul majorității deputaților în prima lectură.

---