101
Împăratul Traian a părăsit Roma, îndreptându-se spre Moesia Superior pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal. Această dată marchează începutul primului război daco-roman (101-102). Acest conflict a fost crucial pentru istoria regiunii, deoarece a dus la cucerirea Daciei de către Imperiul Roman. Războaiele daco-romane au avut un impact semnificativ asupra formării identității culturale și istorice a poporului român, influențând limba, cultura și structura socială a teritoriilor care astăzi fac parte din România și Moldova.

1245
O scrisoare a papei Inocențiu al IV-lea (1234-1254) menționează existența românilor în spațiul danubiano-pontic. Această mențiune este una dintre cele mai vechi referințe scrise despre români, subliniind prezența lor continuă în regiunea carpato-danubiano-pontică. Documentele medievale care fac referire la români sunt esențiale pentru înțelegerea evoluției istorice și a identității naționale a poporului român.

1646
Tratatul de alianță dintre principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, și domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634 - 1653). Acest tratat a fost un exemplu de diplomație regională în perioada medievală, reflectând complexitatea relațiilor politice din Europa de Est. Alianțele dintre principatele românești și vecinii lor au fost esențiale pentru menținerea independenței și stabilității în fața amenințărilor externe, cum ar fi Imperiul Otoman.

1882
Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, săvârșește în premieră la București sfințirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe Române față de Patriarhia de Constantinopol. Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Române în 25 aprilie 1885. Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române a fost un moment de cotitură în istoria religioasă a României, marcând un pas important spre independența spirituală și națională. Această mișcare a consolidat identitatea națională și a întărit legăturile dintre biserică și stat.

1949
S-a constituit Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societății Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici. Această unificare a creat o platformă puternică pentru scriitorii români, promovând literatura și cultura română atât pe plan național, cât și internațional. Uniunea Scriitorilor a jucat un rol esențial în susținerea și dezvoltarea literaturii române, oferind sprijin și recunoaștere autorilor din diverse genuri literare.

1957
Semnarea Tratatului de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht. Tratatul de la Roma a fost un pas crucial în procesul de integrare europeană, stabilind cadrul pentru cooperarea economică și politică între statele membre. Această inițiativă a dus la crearea unei piețe comune și a pus bazele pentru dezvoltarea ulterioară a Uniunii Europene, influențând profund politica și economia continentului.

1997
Prin Ordonanța de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie. Această schimbare a fost parte a eforturilor de armonizare a practicilor naționale cu cele ale Uniunii Europene, facilitând cooperarea economică și socială între România și statele membre ale UE. Adoptarea orei de vară a contribuit la eficientizarea consumului de energie și la sincronizarea activităților economice.

1998
Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 țări. Introducerea monedei Euro a fost un pas major în procesul de integrare economică europeană, facilitând comerțul și investițiile între statele membre. Această decizie a avut un impact semnificativ asupra economiilor europene, contribuind la stabilitatea financiară și la creșterea economică în regiune.

2002
A avut loc, la București, summitul Grupului de la Vilnius (Primăvara noilor aliați) ce a adus în discuție extinderea Alianței către Estul Europei și aderarea statelor candidate la NATO, după evenimentele din 11 septembrie 2002 în care s-a confirmat interesul strategic pe care îl reprezintă zona Mării Negre (25-26). Acest summit a subliniat importanța strategică a regiunii Mării Negre și a evidențiat angajamentul NATO față de securitatea și stabilitatea Europei de Est. Extinderea NATO a fost un factor cheie în consolidarea securității regionale și în promovarea democrației și a statului de drept în fostele state comuniste.

2004
În localitatea Cislău (județul Buzău), în prezența ministrului Apărării, Ioan Mircea Pașcu, pirotehniștii români au distrus ultimul lot de mine antipersonal; evenimentul a reprezentat contribuția României la eforturile comunității internaționale de a combate acest flagel, în calitate de semnatară a Convenției de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal (convenție intrată în vigoare în 1999). Acest eveniment a marcat un moment important în angajamentul României față de dezarmare și securitate internațională. Distrugerea minelor antipersonal a fost un pas esențial în protejarea vieților civile și în promovarea păcii și stabilității în regiune.

---