101
Împăratul Traian a părăsit Roma, îndreptându-se spre Moesia Superior pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal. Această dată marchează începutul primului război daco-roman (101-102). Acest conflict a fost crucial pentru extinderea Imperiului Roman în regiunea Daciei, care cuprindea și teritoriile actuale ale Moldovei. Războaiele daco-romane au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a regiunii, influențând cultura și structura socială prin romanizarea populației locale.

1245
O scrisoare a papei Inocențiu al IV-lea (1234-1254) menționează existența românilor în spațiul danubiano-pontic. Această mențiune este una dintre cele mai vechi referințe scrise despre români, subliniind prezența lor continuă în regiunea care include și Moldova de astăzi. Documentele papale din acea perioadă sunt surse valoroase pentru înțelegerea istoriei medievale a Europei de Est și a interacțiunilor dintre diferitele popoare și state.

1646
Tratatul de alianță dintre principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, și domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634 - 1653). Acest tratat a fost un exemplu de cooperare politică și militară între principatele românești și Transilvania, având ca scop consolidarea puterii regionale și protejarea împotriva amenințărilor externe, în special din partea Imperiului Otoman. Vasile Lupu a fost un domnitor remarcabil al Moldovei, cunoscut pentru reformele sale și pentru sprijinul acordat culturii și educației.

1882
Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, săvârșește în premieră la București sfințirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe Române față de Patriarhia de Constantinopol. Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Române în 25 aprilie 1885. Acest eveniment a fost un moment de cotitură pentru Biserica Ortodoxă Română, marcând un pas important spre independența religioasă și națională. Autocefalia a permis bisericii să-și gestioneze propriile afaceri fără intervenția unei autorități externe, consolidând astfel identitatea națională românească.

1949
S-a constituit Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societății Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici. Această unificare a creat o platformă puternică pentru scriitorii români, promovând literatura și cultura română atât în țară, cât și în străinătate. Uniunea Scriitorilor a jucat un rol esențial în susținerea libertății de exprimare și în protejarea drepturilor autorilor în perioadele de schimbări politice și sociale.

1957
Semnarea Tratatului de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht. Tratatul de la Roma a fost un pas esențial în procesul de integrare europeană, care a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și politice a Europei. Deși Moldova nu este membră a Uniunii Europene, relațiile sale cu UE sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și stabilitatea politică a țării.

1997
Prin Ordonanța de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie. Această măsură a fost parte a eforturilor de armonizare a practicilor naționale cu cele europene, facilitând cooperarea economică și socială. Deși Moldova nu a adoptat imediat această practică, integrarea în structurile europene rămâne un obiectiv important pentru țară.

1998
Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 țări. Introducerea monedei Euro a fost un pas major în consolidarea Uniunii Europene, facilitând comerțul și stabilitatea economică între statele membre. Deși Moldova nu face parte din zona Euro, economia sa este influențată de fluctuațiile și politicile economice ale UE, având în vedere legăturile comerciale strânse.

2002
Se are în vedere începerea lucrărilor de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului în perimetrul cuprins între străzile Nerva Traian, Mircea Voda și Bulevardul Mărășești din București. Catedrala patriarhală va purta hramul Înălțarea Domnului și Sfântului Apostol Andrei, iar ansamblul arhitectural va include două pasaje subterane semi-îngropate și o piață pietonală. Construcția Catedralei Mântuirii Neamului a fost un proiect ambițios, simbolizând renașterea spirituală și națională a României. Deși situată în București, catedrala are o semnificație culturală și religioasă pentru toți românii, inclusiv pentru cei din Moldova, fiind un simbol al unității și identității naționale.

2004
În localitatea Cislău (județul Buzău), în prezența ministrului Apărării, Ioan Mircea Pașcu, pirotehniștii români au distrus ultimul lot de mine antipersonal; evenimentul a reprezentat contribuția României la eforturile comunității internaționale de a combate acest flagel, în calitate de semnatară a Convenției de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal (convenție intrată în vigoare în 1999). Acțiunea de distrugere a minelor antipersonal a fost un pas important în asigurarea securității și protecției civile, reflectând angajamentul României față de pace și stabilitate. Moldova, de asemenea, a fost afectată de prezența minelor în trecut, iar eforturile internaționale de deminare sunt esențiale pentru siguranța cetățenilor săi.

---