1690
Este încheiat la Sibiu tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donat Heissler. Tratatul de la Sibiu din 1690 a fost un moment crucial în istoria Moldovei, marcând o alianță strategică cu Sfântul Imperiu Roman. Constantin Cantemir, domn al Moldovei, a căutat să-și asigure sprijinul împotriva amenințărilor otomane și poloneze. Această alianță a fost parte a eforturilor mai largi ale statelor din Europa Centrală și de Est de a contracara expansiunea otomană în regiune.

1859
Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei, este ales ca domnitor și al Țării Românești, săvârșind mica Unire a Principatelor Române (24 ianuarie pe stil vechi - calendarul Iulian). Astfel Principatele Române au devenit prima regiune autonomă românească din Imperiul Otoman, prin votul popular favorabil unirii în ambele țări, dând naștere statului românesc modern de astăzi. Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza a fost un pas esențial în formarea statului român modern. Această unire a fost rezultatul unei mișcări naționale puternice care a dorit să consolideze identitatea românească și să obțină o mai mare autonomie față de Imperiul Otoman. Cuza a implementat reforme importante care au modernizat administrația și au pus bazele dezvoltării economice și sociale a noii entități statale.

1867
Este încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Marele Principat al Transilvaniei era dizolvat și încorporat Ungariei, desființându-i-se autonomia. Acordul austro-ungar din 1867 a avut implicații semnificative pentru regiunile locuite de români, inclusiv pentru cei din Transilvania. Încorporarea Transilvaniei în Ungaria a dus la o serie de politici de maghiarizare care au afectat identitatea culturală și drepturile politice ale românilor. Acest context a alimentat mișcările naționale românești care au culminat cu Marea Unire din 1918.

1889
Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenției Telegrafice Române, care este în curs de organizare la București, o "odae mare în casele ce ocupă". În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor răspunde că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie "să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa" spațiul solicitat. (24 ianuarie/5 februarie) Înființarea Agenției Telegrafice Române a fost un pas important în dezvoltarea infrastructurii de comunicații din România. Aceasta a permis o mai bună conectare a țării cu restul Europei și a facilitat schimbul rapid de informații, esențial pentru dezvoltarea economică și politică a României în acea perioadă.

1946
Anglia și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România. Recunoașterea guvernului Petru Groza de către marile puteri occidentale a fost un moment cheie în consolidarea regimului comunist în România. Această recunoaștere a venit după presiuni intense din partea Uniunii Sovietice și a marcat începutul unei perioade de transformări politice și economice profunde, care au aliniat România la blocul estic.

1990
A fost înființat la București Muzeul Țăranului Român, continuatorul muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, inaugurat la 1 octombrie 1906. Muzeul Țăranului Român este un simbol al identității culturale românești, păstrând și promovând tradițiile și obiceiurile rurale. Înființarea sa a reprezentat un efort de a conserva patrimoniul cultural într-o perioadă de tranziție politică și socială, oferind o platformă pentru educație și cercetare în domeniul etnografiei.

1991
România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic și Social al ONU). Alegerea României în Comitetul ONU pentru Resurse Naturale a reflectat recunoașterea internațională a potențialului său în gestionarea resurselor naturale. Această poziție a permis României să contribuie la discuțiile globale privind utilizarea durabilă a resurselor și să își promoveze interesele economice și de mediu pe scena internațională.

2004
România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare. Aderarea României la NATO a fost un moment istoric care a marcat integrarea sa în structurile de securitate euro-atlantice. Acest pas a consolidat poziția României ca partener strategic în regiune și a oferit garanții de securitate într-un context geopolitic complex, contribuind la stabilitatea și dezvoltarea sa economică.

2015
Tabloul Nafea Faa Ipoipo ("Când te vei căsători?"), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie. Vânzarea tabloului lui Paul Gauguin a subliniat importanța artei ca investiție și a evidențiat interesul global pentru capodoperele artistice. Această tranzacție a atras atenția asupra valorii culturale și economice a operelor de artă, stimulând discuții despre piața internațională de artă și conservarea patrimoniului cultural.

2017
Un număr record de protestatari au cerut în Piața Victoriei din București demisia guvernului PSD. Potrivit unor surse peste 200.000 de oameni, potrivit altor surse peste 150.000. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și în alte orașe din țară: Arad, Brașov, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara. În același timp, aproximativ 2.000 de persoane au participat la o manifestație de susținere a guvernului, în fața Palatului Cotroceni. Protestele masive din 2017 au fost un răspuns la încercările guvernului de a modifica legislația anticorupție, fiind considerate de mulți ca o amenințare la adresa statului de drept. Aceste manifestații au demonstrat puterea societății civile în România și au subliniat importanța transparenței și responsabilității guvernamentale, având un impact semnificativ asupra politicii interne.

---