„Prevederile art. 1 din Codul electoral stabilesc că în alegerile parlamentare și locale generale, calitatea de concurent electoral o are partidul și blocul electoral care a înaintat candidați la funcțiile elective. În alegerile prezidențiale, calitatea de concurent electoral o are doar persoana desemnată pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. În aceste condiții, partidul politic și blocul electoral nu se identifică cu candidatul, iar orice susținere financiară de către un partid politic a candidatului pe care l-a desemnat se efectuează cu respectarea condițiilor aplicabile persoanei juridice, în limita plafonului stabilit, a 12 salarii medii lunare pe economie pentru anul în curs”, se explică în comunicatul CEC.
„În cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2016, candidatul la funcția de șef al statului, la fel, a avut identitate diferită de partid și bloc electoral, însă plafonul donațiilor la acea etapă era mult mai mare, până la 400 salarii medii lunare pe economie. Remarcăm faptul că reducerea plafoanelor pentru susținerea financiară a activității partidelor politice și a campaniilor electorale a fost făcută, prin modificarea legislației electorale, în august 2019, la inițiativa partidului politic care astăzi vine cu acuzații nefondate în adresa CEC”, se mai menționează în comunicat.
Conform proiectului de lege pentru amendarea Codului electoral (proiectul de lege nr.263/2020), CEC a propus acordarea, partidelor politice și blocurilor electorale care desemnează candidați, a calității de concurent electoral.
Totodată, declarațiile potrivit cărora donațiile pot fi făcute doar începând cu data de 1 octombrie sunt false, precizează CEC: „Contul cu mențiunea „Fond electoral” poate fi deschis și până la înregistrarea concurentului electoral, cu condiția ca orice încasări și cheltuieli de pe acest cont să se facă doar după înregistrarea concurentului electoral. În acest sens, menționăm că cei doi concurenți electorali, deja înregistrați la CEC, pot să deschidă cont la bancă, să primească donații și să efectueze cheltuieli”.
Referitor la finanțarea campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial, CEC a emis o circulară adresată partidelor politice, care aduce claritate unor norme cuprinse în legislația electorală pe marginea acestui subiect (https://bit.ly/2RuDrov). Aceasta vine ca rezultat al examinării rapoartelor financiare ale grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova, unde CEC a reținut că a fost admisă depășirea plafoanelor prevăzute de cadrul legal.
În contextul celor expuse, CEC cheamă la calm toți subiecții electorali, în special concurenții electorali, instituțiile media și societatea civilă și îi îndeamnă „să nu implice Comisia în jocuri politice și să respecte cu strictețe prevederile legale, în vederea bunei organizări și desfășurări a scrutinului din 1 noiembrie”.
Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a explicat în ce constă nemulțumirea partidului din care face parte: „În 2019 s-a făcut modificarea în care s-a prevăzut expres că partidele primesc bani de la stat pentru performanțele lor din alegerile prezidențiale. Astfel, CEC lunar, din septembrie 2019 până în ziua de astăzi, a alocat partidelor bani pentru rezultatele din alegerile prezidențiale din 2016. Dacă partidul nu era concurent electoral, pe ce bază s-au dat bani partidelor pentru rezultatele din alegerile prezidențiale? Avem și legea cu privire la partidele politice. Acolo este indicat expres – partidele pot să-și susțină, inclusiv financiar, candidații în alegeri. Fără a exista vreo excepție pentru alegerile prezidențiale. De altfel, acesta este și rolul partidelor politice într-o societate democratică. De asemenea, în buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale apare atât denumirea partidului, cât și a candidatului propriu-zis”.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!