Astfel, Misiunea FMI se va întâlni cu autoritățile Republicii Moldova și cu alte părți relevante, pentru a face bilanțul evoluțiilor economice recente și a discuta prioritățile de politici economice ale autorităților.

În luna septembrie, prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internațional (FMI) în Republica Moldova, Svetlana Cerović. Premierul a calificat discuțiile drept „foarte directe și deschise”, precizând că acestea au vizat situația fiscal-bugetară, reformele economice și măsurile necesare pentru consolidarea finanțelor publice, inclusiv „comasarea unor structuri și agenții care se suprapun sau nu mai sunt eficiente”.

Premierul Vasile Tofan a declarat și anterior că mai multe agenții de stat ar putea fi comasate.

Candidaturile Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la UE au evoluat până acum în paralel, însă un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat pe 8 septembrie, a separat Kievul de Chișinău și a inclus Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest, dintre care mai multe sunt mai avansate în procesul de aderare.

O echipă de experți ai FMI s-a aflat la Chișinău și în perioada 7-20 mai, când premier era Alexandru Munteanu. „Așteptăm o colaborare foarte strânsă și foarte productivă cu misiunea FMI în vederea încheierii unui nou program”, a declarat atunci Munteanu.

Anul trecut, Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproape 170 de milioane de dolari din programul de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, pe motiv că Guvernul Recean nu a implementat reformele pe care și le-a asumat. „M-aș fi uimit tare dacă FMI le dădea bani. Ce a făcut Guvernul? Cred că a fost o iresponsabilitate enormă - în ajun de alegeri a votat un buget + de vreo 7 miliarde de lei, dintre care, din venituri proprii, zero lei. Așa ceva nu am văzut de când suntem noi”, a comentat atunci expertul economic Veaceslav Ioniță.

Programul Fondului Monetar Internațional precedent a expirat cu două revizuiri nefinalizate, din cauza unui progres insuficient în ceea privește condiționalitățile programului - progres insuficient în guvernanță și finanțele publice. Nu mai era timp suficient pentru a accelera furnizarea livrabilelor în ceea ce privește angajamentele asumate în program”. Precizările au venit de la Alina Iancu, șefa echipei de experți FMI, aflată într-o vizită de consultanță în Republica Moldova. Iată ce înseamnă, mai exact, „lipsa de progres”, menționată de FMI.

La rândul său, deputatul PAS Radu Marian a declarat că bugetul Republicii Moldova rămâne stabil, chiar dacă ultima tranșă de la FMI nu a fost debursată, în decembrie fiin programată o nouă misiune a Fondului pentru evaluarea acordului expirat. „FMI rămâne în continuare un partener foarte important pentru noi. Am avut un program care a expirat”, a spus parlamentarul.

De cealaltă parte, speakerul Igor Grosu a presupus că la mijloc ar putea fi o „supărare”: „Trebuie să-i întrebăm pe ei ce nu le-a plăcut, ei vin acum, în decembrie, să vină să ne spună. Spre exemplu, noi am cheltuit, este un parametru de 35 la sută pentru salarii, noi am ridicat, cred că am ajuns la 38-39% acum. Ar putea fi asta o supărare, o nemulțumire, dar noi ne-am asumat politic că trebuie să ajutăm oamenii”.

Iar Victoria Belous, pe atunci deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că formularea „R. Moldova a ratat tranșa de 170 de mil. $ de la FMI” ar fi incorectă. „Noi nu am ratat, ei nu sunt granturi, sunt o sumă de creditare. Am luat banii de la Uniunea Europeană, respectiv, nu a apărut necesitatea să debursăm cealaltă sumă”, a declarat ex-ministra, întrebată cum ar trebui să înțeleagă un cetățean de rând situația respectivă.

În decembrie, premierul Alexandru Munteanu dădea vina pe Fondul Monetar Internațional și spunea că FMI „nu și-a organizat misiunile”, ceea ce a făcut ca ultima tranșă să expire. „Nu e pe planul justiției sau din cauza alegerilor”, a declarat Munteanu.

---