„Am solicitat la Curtea de Apel să fie atras în calitate de terț Aparatul președintelui, CA a refuzat. Am am contestat decizia CA la CSJ, am primit refuz. Drept urmare se întoarce dosarul la Curtea de Apel și continuă examinarea”, a declarat, pentru UNIMEDIA, avocatul lui Igor Dodon, Nicolae Posturusu.

„Suntem încă la etapa examinării fondului cauzei la Curtea de Apel Chișinău”, precizase, mai devreme, apărătorul.

La data de 30 decembrie 2022, Dodon Igor s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ către Autoritatea Națională de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 340/16 din 02.12.2022 ca fiind act administrativ ilegal.

În ședința de judecată, reprezentantul reclamantului Dodon Igor, avocatul Posturusu Nicolae, a depus o cerere cu privire la atragerea în proces, în calitate de terț, a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, considerând că această măsură este necesară pentru asigurarea protecției efective a părților în proces, or, prin acțiunea înaintată sunt afectate drepturile autorității respective, care a furnizat Autorității Naționale de Integritate acte/informații care au stat la baza constatării faptelor indicate în actul nr. 340/16 din 2.12.2022.

Prin încheierea din 17 februarie 2025 a Curţii de Apel Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea avocatului Posturusu Nicolae, în interesele lui Dodon Igor, cu privire la atragerea în proces în calitate de terț a Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

La 11 martie 2025 Igor Dodon, reprezentat de avocatul Posturusu Nicolae, a depus recurs prin intermediul instanței de apel împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curţii de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii Curții de Apel Centru, cu adoptarea unei încheieri prin care să fie dispusă atragerea în proces în calitate de terț, Aparatul Președintelui Republicii Moldova.

În motivarea recursului a invocat că în corespundere cu conținutul actului contestat, inspectorul de integritate a efectuat controlul averii și intereselor personale în privința lui Dodon Igor împreună cu membrii de familie pentru perioada 23.12.2016 până la data de 19.02.2020, perioada în care reclamantul deținea calitatea de Președinte al Republicii Moldova. În conținutul actului nr.340/16 din 02.12.2022, inspectorul de integritate a reținut următoarea constatare „(...) în perioada 23.12.2016-19.02.2020, dl. Dodon Igor exercitînd/deținînd mandatul de Președinte al Republicii Moldova, a efectuat mai 2 multe vizite oficiale desfășurate peste hotarele țării, acestea nu au fost luate în calcul ca cheltuieli suportate de subiectul supus controlului, ori acestea au fost achitate de către Aparatul Președintelui Republicii Moldova. Prin urmare, pentru Galina Dodon (...) achitările au fost luate în calcul ca cheltuieli suportate de familia Dodon (...)”.

Sub acest aspect, recurentul invocă faptul că, potrivit Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova (Anexa nr. 1 la Hotărârii Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 redacția în vigoare în perioada de referință) în pct. 9 reglementa următoarea prevedere „În cazul în care, conform regulilor de protocol stabilite, Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul şi șefii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate trebuie să fie însoţiţi, în timpul vizitelor oficiale peste hotarele ţării, de soţie (soţ), persoanelor însoţitoare li se achită diurne conform categoriei I a normelor din anexa nr. 2 la prezentul Regulament. Cheltuielile pentru diurnă, locaţiune şi transport se restituie persoanelor însoţitoare în modul stabilit pentru persoanele însoţite”.

Astfel, în lumina prevederilor stipulate supra în situația în care inspectorul de integritate a emis un act de constatare în conținutul căruia a reflectat situația expusă supra, se atestă situația de neonorare de către Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova a obligaților legale, prin neachitarea sumelor cuvenite soției Președintelui Republicii Moldova pentru cheltuielile privind însoțirea acestuia în vizitele oficiale în străinătate, conform prevederilor legale.

În opinia recurentului, cele expuse supra demonstrează necesitatea includerii persoanei terțe, Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova în prezenta cauză, având în vedere faptul că emiterea hotărârii de către instanța de judecată pe marginea cauzei poate afecta interesele autorității respective.

Astfel, având în vedere natura juridică a acțiunii de contencios administrativ, în contextul în care în conținutul actului emis de autoritate pârâtă, au fost constatate careva drepturi ale reclamantului și soției sale, Dodon Galina vis-a-vis de ale Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, se remarcă că se întrunesc temeiurile de fapt și de drept pentru atragerea persoanei în calitate de terț în procesul judiciar, pe principii de legalitate și întru asigurarea protecției efective a drepturilor părților în proces.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel Chişinău a adoptat încheierea contestată la 17 februarie 2025, fiind notificată recurentului la data de 25 februarie 2025, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 180 ). Astfel, recursul depus la 11 martie 2025 este în termen.

În urma examinării, completul de judecători, format din președintele Stela Procopciuc și magistrații Ion Munteanu și Diana Stănilă a respins recursul depus de către Posturusu Nicolae în interesele lui Dodon Igor, din următoarele motive:

- Din prevederile art. 205 Cod administrativ rezultă că pot fi atrase în proces doar persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.

- După cum denotă actele cauzei, obiectul acțiunii în speță constituie anularea Actului de constatare nr. 340/16 din 02.12.2022, emis de ANI, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Dodon Igor, ex-Președinte al Republicii Moldova, exprimată prin existența unei diferențe substanțiale și deținerea averii cu caracter nejustificat pe anii fiscali 2017, 2018, 2019 între averea dobândită și veniturile obținute în perioada 23.12.2016 – 19.02.2020 de către Dodon Igor și membrii familiei sale.

- Instanța de recurs menționează că intervenția directă în drepturile unui terț se consideră a fi produsă atunci când situația juridică a terțului, poate suporta beneficii sau prejudicii, atunci când reclamantul sau pârâtul vor obține o pierdere de cauză în contencios administrativ.

- Respectiv, atragerea terțului în cadrul procesului de contencios administrativ este admisibilă și necesară doar în cazul în care hotărîrea adoptată de instanța de judecată în cadrul soluționării litigiului – va interveni direct în drepturile acestui terț.

- Ţinând cont de prevederile citate supra şi conţinutul actului administrativ contestat, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie relevă că din obiectul litigiului nu se denotă că, drepturile Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația obligării unei autorităţi publice să emită un act administrativ individual şi emiterea acestuia necesită încuviinţarea Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova.

- În acest context, este întemeiată concluzia Curții de Apel Centru, expusă în încheierea contestată, că prin eventuala hotărâre judecătorească nu urmează a fi afectate anumite drepturi ale Aparatului Președintelui Republicii Moldova, nefiind demonstrată interferența dintre pretinsele drepturi afectate ale acesteia raportat la obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ.

- Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea înaintată de Dodon Igor privind antrenarea în proces în calitate de terț a Aparatului Președintelui, întrucât argumentele invocate de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz, nici calitatea sa de terț obligatoriu, nici calitatea de terț facultativ.

---