153 î.Hr. Pentru prima dată, funcția consulilor romani începe la 1 ianuarie.
Această schimbare a avut un impact semnificativ asupra modului în care erau organizate funcțiile publice în Roma antică. Înainte de această dată, consulatele începeau la 15 martie, dar mutarea la 1 ianuarie a permis o mai bună aliniere cu calendarul civil. Această decizie a influențat ulterior și alte culturi și civilizații, inclusiv pe cele din zona Moldovei, care au adoptat treptat calendarul iulian și ulterior cel gregorian.

1432 Moartea lui Alexandru cel Bun în Moldova.
Alexandru cel Bun a fost unul dintre cei mai importanți domnitori ai Moldovei, cunoscut pentru stabilitatea și prosperitatea pe care le-a adus țării. Domnia sa a fost marcată de o serie de reforme administrative și de consolidarea relațiilor externe, în special cu Polonia și Ungaria. Moartea sa a deschis calea pentru o perioadă de instabilitate politică, cu numeroase conflicte interne pentru succesiune.

1766 Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin așezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.
Această reformă agrară a fost un pas important în modernizarea agriculturii moldovenești. Prin stabilirea unei norme zilnice de lucru, s-a urmărit creșterea eficienței și productivității în agricultură. Grigore al III-lea Ghica a fost un domnitor reformator, care a încercat să aducă Moldova mai aproape de standardele economice și sociale ale Europei Occidentale.

1848 Intră în vigoare Convenția dintre Moldova și Muntenia privind desființarea vămii dintre cele două țări, excepție făcând sarea.
Această convenție a fost un pas crucial spre unificarea economică a principatelor românești, facilitând comerțul și schimburile economice între Moldova și Muntenia. Eliminarea barierelor vamale a fost un precursor al unirii politice care avea să urmeze în 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

1861 Începe Conferința națională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoașterea politică a națiunii române, independența sa și oficializarea limbii române (1-4 ianuarie).
Această conferință a fost un moment important în istoria românilor, marcând începutul unei mișcări organizate pentru recunoașterea drepturilor naționale. Deși nu a avut un impact imediat asupra Moldovei, a contribuit la creșterea conștiinței naționale și la consolidarea identității românești în toate provinciile locuite de români.

1866 Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.
Adoptarea sistemului metric a fost un pas important în modernizarea și standardizarea măsurătorilor în Principatele Unite, facilitând comerțul și comunicarea cu alte țări europene. Această schimbare a fost parte a unui efort mai larg de aliniere a României la standardele internaționale, având un impact pozitiv asupra dezvoltării economice și industriale.

1873 Se deschide, la București, prima expoziție de pictură și sculptură organizată de nou înființata "Societate a amicilor bele-artelor", expoziție la care participă cu 144 de lucrări și Nicolae Grigorescu.
Această expoziție a fost un moment de cotitură pentru arta românească, marcând începutul recunoașterii internaționale a artiștilor români. Nicolae Grigorescu, unul dintre cei mai importanți pictori români, a jucat un rol crucial în promovarea artei românești și în dezvoltarea unei identități culturale distincte.

1927 România ratifică Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice.
Prin ratificarea acestei convenții, România s-a alăturat unui cadru internațional de protecție a drepturilor de autor, asigurându-le creatorilor români recunoașterea și protecția operelor lor la nivel internațional. Această decizie a fost un pas important în promovarea și protejarea patrimoniului cultural românesc.

2007 România și Bulgaria devin membre ale Uniunii Europene.
Aderarea la Uniunea Europeană a fost un moment istoric pentru România, marcând integrarea sa în comunitatea europeană și deschiderea către noi oportunități economice și sociale. Acest pas a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării economice a țării, facilitând accesul la fonduri europene și promovând reforme în diverse sectoare.

2025 România și Bulgaria finalizează procesul de aderare la Spațiul Schengen, eliminând controalele la frontierele terestre.
Finalizarea aderării la Spațiul Schengen a fost un pas important în consolidarea integrării europene a României, facilitând libera circulație a persoanelor și mărfurilor. Această realizare a fost rezultatul unor eforturi susținute de reformă și aliniere la standardele europene, având un impact pozitiv asupra economiei și societății românești.

---