În credința populară, Sfântul Ilie s-a suprapus peste o veche divinitate solară, temută pentru puterea de a stârni furtuni și grindină. În ajunul sărbătorii, fetele obișnuiau să se tăvălească prin cânepă pentru a visa viitorul soț. Dimineața, se culegeau plante de leac și busuioc, folosit apoi în ritualuri de vindecare.
În tradiția populară, de Sfântul Ilie nu se lucrează, pentru a nu atrage fulgere, trăsnete, ploi sau grindină. Se spune că cei care nu respectă această interdicție pot suferi pagube, mai ales în gospodărie sau în câmp.
Tot în această zi nu se consumă mere, nuci, alune sau struguri înainte ca acestea să fie duse la biserică pentru a fi sfințite. Se crede că merele sunt fructele sfinte ale Sfântului Ilie și, dacă sunt mâncate nesfințite sau bătute unele de altele, pot aduce grindină peste livezi.
Nu se aprind focuri în gospodărie, cu excepția ritualului în care se arde busuiocul sfințit – cenușa acestuia fiind folosită pentru vindecarea copiilor. De asemenea, nu se fac nunți sau petreceri zgomotoase, iar orice formă de veselie exagerată este evitată.
Fetele nu mai au voie să repete ritualurile magice din ajun – cum ar fi tăvălitul prin cânepă pentru a visa ursitul – pentru că acestea sunt legate doar de noaptea premergătoare sărbătorii.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!