„Comisia de la Veneția a publicat opinia cu privire la proiectul de lege PACCO (fuzionarea PA si PCCOCS). O opinie mai critică n-am văzut demult. Comisia pur și simplu desființează proiectul. Nu e despre recomandări - ce trebuie ajustat. Comisia spune tranșant - ceea ce propuneți nu răspunde obiectivelor pe care le declarați.
Concluzia este clară: proiectul de creare a PACCO nu este justificat și riscă să slăbească, nu să întărească lupta anticorupție.
Instituțiile existente funcționează și sunt evaluate pozitiv la nivel internațional. Problemele reale sunt lipsa de resurse și cooperarea instituțională, nu structura lor.
Proiectul propune lichidarea Procuraturii Anticorupție, fără analiză de impact, fără costuri estimate și fără dovezi că noua structură va fi mai eficientă.
Mai grav, procurorii specializați sunt îndepărtați din dosare, transferați sau forțați să plece, ceea ce riscă să blocheze anchete sensibile și să afecteze independența procurorilor.
Iar unele soluții – precum suspendarea termenelor de prescripție sau evaluarea „ad hoc” a șefului noii instituții – ridică probleme serioase de constituționalitate și stat de drept.
Mesajul Comisiei este simplu:
- nu a fost demonstrată necesitatea acestei reforme;
- obiectivele declarate nu sunt atinse prin soluțiile propuse;
- există alternative mai sigure și mai responsabile.
Reformele reale se fac cu analiză, continuitate și respect pentru statul de drept — nu prin demolări instituționale grăbite.
Este exact ceea ce am spus în discursul meu din plenul Parlamentului din februarie anul acesta, când proiectul se vota în prima lectură.
Doar un citat din opinie las mai jos, în rest, vă invit să citiți opinia integrală.
”În plus, având în vedere informațiile colectate, Comisia de la Veneția și DGI nu găsesc nicio legătură clară între două dintre obiectivele declarate ale proiectului de lege – abordarea deficiențelor structurale în combaterea noilor forme de criminalitate hibridă (obiectivul 1) și creșterea eficienței în alocarea resurselor (obiectivul 3) – și reforma propusă.
În special: (a) Nu există elemente care să demonstreze că lichidarea AP ar consolida în mod necesar lupta împotriva noilor forme de criminalitate hibridă, inclusiv a corupției electorale. Deși în prezent are personal și resurse insuficiente, indicatorii de performanță ai AP sunt pozitivi conform evaluărilor internaționale.
Mai mult, este îndoielnic că crearea unei noi entități specializate fără transferul automat al tuturor procurorilor specializați în anticorupție ar spori capacitatea noii entități de a aborda acest tip de infracțiune complexă și extrem de tehnică. Rezultatul opus pare mai probabil. (b) Întrucât nici proiectul de lege, nici raportul explicativ însoțitor nu oferă estimări financiare concrete pentru înființarea PACCO, nu identifică economiile potențiale rezultate din lichidarea AP și a PCCOCS și nici nu prezintă o analiză cost-beneficiu care ar permite verificarea unei eficiențe sporite în alocarea resurselor, acest obiectiv declarat nu poate fi justificat.”, a scris Olesea Stamate.
Olesea Stamate susține că culți au așteptat data de 15 decembrie cu speranța că Republica Moldova va primi undă verde pentru începerea negocierilor de aderare. „Cei care urmăresc atent relațiile Moldova–UE și contextul geopolitic știau însă că acest lucru nu se va întâmpla”, a menționat aceasta.
„Așteptările au fost alimentate de cei care încă mai cred în promisiunile guvernării. Vă amintiți, desigur, declarațiile potrivit cărora negocierile urmau să înceapă până la sfârșitul anului – inițial chiar până în toamnă.
Este vina autorităților că negocierile nu au fost deschise? Nu.
Responsabilitatea lor este însă clară în două privințe:
1. Promisiuni pe care știu din start că nu le pot respecta (inclusiv aderarea în 2028 sau chiar 2030).
2. Lipsa unei planificări strategice și a negocierilor reale cu UE. De aici și situația în care ne aflăm: primim “semnale” când vrea UE, nu când am negociat, muncit și meritat.
În concluziile Consiliului din 15 decembrie nu apare nici măcar o mențiune despre Moldova — o dovadă clară a irelevanței noastre în acest moment. Documentul poate fi consultat aici: https://www.consilium.europa.eu/en/meetings/fac/2025/12/15/
Nu spunem că ne supraevaluem — dar autoritățile ne-au indus ideea că suntem „importanți”: summit-uri la Chișinău, vizite oficiale de ziua independenței, discursuri solemne. Realitatea a venit ca un duș rece.
Problema nu este să ne plângem că nu am fost luați în seamă sau că totul depinde de situația din jurul Ucrainei. Problema este să gândim lucid: cum negociem, ce vrem concret și cum ieșim din “visul european” spre realitatea complicată a Republicii Moldova.
De felul în care vom ști să negociem depinde unde vom fi peste cinci ani. Nu neapărat dacă vom fi sau nu în UE — acest lucru depinde foarte puțin de noi — ci dacă vom avea creștere economică, dacă vom proteja producătorii autohtoni, agricultorii, tradițiile și valorile noastre”, a mai scris fosta deputată PAS.
Comisia de la Veneția a publicat un aviz privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Criminalității Organizate (PACCO). Experții Consiliului Europei avertizează că desființarea Procuraturii Anticorupție (PA) și Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) ar putea afecta capacitatea de combatere a infracțiunilor grave și recomandă autorităților să examineze soluții alternative mai puțin disruptive”, a scris Olesea Stamate.
La mijlocul lunii iunie, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a dezvăluit că a avut o discuție cu președinta Maia Sandu. „Când i-am spus că nu am de gând să îmi dau demisia sau să-mi asum unele eșecuri care nu erau ale mele personale, pentru că eu consideram că ceea ce făceam era în interesul țării și în beneficiul Procuraturii Anticorupție, aceasta mi-a spus că au instrumente pentru a schimba situația. Mai târziu, am văzut acest instrument - PACCO”, a menționat Dragalin.
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a mai relatat că după ce a demisionat de la PA, a plecat din Republica Moldova, pentru că „totul s-a încheiat într-un mod atât de urât”, încât asta a făcut-o să se urce „în avion” și să meargă în Statele Unite ale Americii.
Mandatul Veronicăi Dragalin s-a încheiat mai devreme decât a solicitat în cererea de demisie.
La 19 februarie, Veronica Dragalin a anunțat că pleacă din fruntea Procuraturii Anticorupție. Într-un discurs pe rețele, unde a criticat, din nou, proiectul PACCO, ultima a declarat că a depus o cerere de demisiei pe numele Procurorului General.
În cererea de demisie, șefa PA a subliniat că a luat această decizie pentru a opri inițiativa PAS de lichidare a PA și PCCOCS. „Din motiv că argumentarea autorilor se bazează pe premise false și vine după ce puterea legislativă și puterea executivă au exprimat repetat, în mod public, critici dure împotriva performanţei mele în funcția de Procuror-șef, consider că această inițiativă legislativă derivă direct ca rezultat al prezenţei mele în această fiuncție”, a indicat Dragalin în act.
Mama Veronicăi Dragalin a calificat demisia fiicei sale drept „un gest pentru a atrage atenția la gravitatea situației”. „Ea a plecat apelând la cei care sunt „un simplu deputat” să nu voteze legea care ar distruge unica instituție care luptă împotriva corupției și persoanelor de rang înalt. Dacă în viitor se va dovedi că această lege este neconstituțională și că s-au adus mari prejudicii statului din cauza asta, veți putea să invocați „că ați fost un simplu deputat?”, a scris Elena Dragalin.
Pe deputații PAS nu i-a oprit, însă, demisia șefei Procuraturii Anticorupție, nici mesajul acesteia să renunțe la lichidarea celor două procuraturi specializate. Aceștia au votat, în prima lectură, în ședința din 20 februarie, proiectul înaintat de un grup de parlamentari PAS de creare a PACCO - Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.
Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) vor fi lichidate, iar în locul acestora va fi creată Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO).
Procuratura Generală a criticat proiectul de lege elaborat de PAS.
Și deputata PAS, Olesea Stamate, spunea că așteptările proporțional de mari față de Procuratura Anticorupție și Veronica Dragalin sunt justificate. „Este mult de lucru. Eu cred că toată atenția a acestei instituții ar trebui să fie direcționata anume acolo. Parlamentul i-a oferit tot suportul, s-au lărgit competențele”, a declarat deputata.
Prin urmare, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a declarat că domeniile anticorupție și crimă organizată urmează să fie consolidate, iar în acest sens Ministerul Justiției vine cu două soluții - fuzionarea Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS sau transferarea anumitor dosare complexe de corupție politică și crimă organizată în gestiunea unei secții specializate din cadrul Procuraturii Generale.
„Nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări”, a declarat PA pentru UNIMEDIA, comentând subiectul.
Tot atunci, șefa Procuraturii Anticorupție a anunțat că nu demisionează. „Nu am fost invitată la audieri la Parlament și nu cunosc care sunt scopurile acestor modificări. Eu sunt aici în această funcție pe care o am pentru un mandat de 5 ani și o să continui să lucrez în fiecare zi în interesul cetățenilor”, a declarat Dragalin.
Ultima a mai accentuat că de mai multe luni îi „este clar mesajul politicului”. „Ei consideră că eu nu ar trebui să fiu în acestă funcție. Îmi e clar din comentariile publice făcute de conducătorii țării noastre, inclusiv doamna președintă, domnul prim-ministru și domnul președinte al Parlamentului”, a precizat Dragalin.

Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!