„În urma raportului efectuat, s-a stabilit cu certitudine, că un grup de persoane fizice și juridice, atât din cadrul partidului de guvernământ, cât și din sfera nonguvernamentală, având cunoștinte în jurisprudența Republicii Moldova, urmărind scopul uzurpării puterii judecătorești, au elaborat și emis mai multe proiecte de acte normative, care contravin principiului separației puterilor în stat, iar ca rezultat, însușind pe nedrept și lipsind în așa sens independența puterii judecătorești, în lipsă voinței poporului.

Or, circumstanțele stabilite, indică direct cum același grup de persoane cu roluri bine definite, care au elaborat și implementat proiectele de acte legislative în vederea modificării sistemului judecătoresc și al procuraturii, prin crearea premiselor de influență a factorilor externi, prin intermediul comisiilor de evaluare externă, au permis imixiunea puterii legislative și executive în sensul subjugării acesteia”, se arată în cererea depusă de Furtună.

Sesizarea la Procuratura Generală vine la o zi după publicarea unui raport, realizat de Furtună, despre corupția în justiție, în care afirmă că mai multe persoane din domeniu acționează concertat, prin intermediul „vettingului și pre-vettingului” pentru a subjuga sistemul judecătoresc, totul sub paravanul „reformei justiției”.

„Reforma în justiție - „calul troian” al partidului de guvernare pentru uzurparea puterii judecătorești în stat. Având la bază un scop vital pentru societate, curățarea justiției de corupție, aceasta s-a transformat într-un mecanism multifuncțional de care profită din plin un grup restrâns de oameni din conducerea statului.

Pe de o parte, este un mecanism represiv pentru „filtrarea” celor care vor servi docil guvernării și vor acoperi orice fărădelege legată de legislație sau banul public. Iar, pe de altă parte, este o sursă sigură de finanțare a elitelor partidului, în timp ce oamenii din teritorii „luptă” doar pentru idee.

Acest „motor” al corupției, cunoscut sub numele de vetting și pre-vetting, are „părinții” săi, ale căror nume sunt cunoscute și un sistem bine pus la punct, care este o capcană, în primul rând, pentru fiecare dintre noi și, în special, pentru partenerii externi din Uniunea Europeană și Statele Unite.

 Actuala guvernare a primit mandatul poporului promițând o luptă aprigă cu corupția. Pentru a crea senzația îndeplinirii promisiunii electorale, partidul care deține puterea absolută în stat a inventat sintagma „sistemul se opune". Asta în condițiile în care existau toate instrumentele legale necesare pentru a sancționa orice judecător sau procuror al cărui vinovăție era dovedită prin probe - instanțele de judecată, consiliile de autoadministrare, CSP și CSM.

 Atunci a fost lansată REFORMA în JUSTIȚIE, cea mai mare escrocherie politică din toate timpurile.

Din acest moment a început pseudo-reforma, care a avut trei scopuri bine definite din start:

Crearea unui „ascunziș" și oferirea unei imunități pentru cei din justiție cu cele mai multe semne de întrebare referitor la integritatea lor - judecători, deciziile cărora au generat multiple condamnări ale Republicii Moldova la CtEDO, iar proprietățile multiple nu au nicio justificare.

La fel este și în cazul experților internaționali, atrași pentru o obiectivitate mai mare și plătiți cu salarii de zeci de mii de euro pe lună. Cei de la putere au închis ochii intenționat la păcatele unora dintre ei, primind niște votanți șantajabili, care își asumau orice decizie dictată de cei de la Chișinău.

Experți, misiunea cărora era să facă dreptate pe banii partenerilor internaționali, continuă să facă jocul partidului de la guvernare.

La fel de șantajabili sunt și membrii delegați de partidul de guvernare. Cel puțin prin onorariile care vin din aceleași conturi din care sunt plătiți și experții străini. O demonstrează declarațiile de avere ale celor care trebuie să apere interesele statului și pe banii exclusivi ai statului.

Crearea unui instrument represiv care, prin încălcarea gravă a legislației în vigoare, și-a asumat atribuțiile de analiză operațională și acțiuni de urmărire penală în afara unui proces penal - Această situație a fost demonstrată de membrii comisiei de pre-vetting care au decis să părăsească această structură înainte de termen.

Cei doi reprezentanți ai guvernului și cei trei reprezentanți ai donatorilor au devenit principalul instrument pentru a păstra în sistemul judecătoresc doar persoane care vor executa orice ordin venit de sus. 

Un exemplu în acest sens este epurarea judecătorilor tineri, care activează în sistem și nu pot fi suspectați de lipsă de integritate și care nu au nicio decizie atacată la CtEDO, dar care sunt vocali și incomozi.

Acest instrument a devenit o frână a justiției, facilitând doar pe cei care au încălcat legea, în timp ce oamenii onești sunt în imposibilitatea de a obține dreptate. De la dosarele care nu sunt soluționate luni de zile pentru că unii judecători refuză să ia decizii ilegale, până la evoluția dosarelor privind furtul miliardului și LAUNDROMAT.

Crearea unui instrument de finanțare a partidului din surse bugetare și, în special, a donatorilor externi.

Pe lângă beneficiile obținute prin influențarea unor decizii în avantajul său și al apropiaților săi, partidul de guvernare a transformat așa-numita reformă în justiție într-o mașinărie de spălare a fondurilor europene. Bani primiți de Republica Moldova pentru a reforma acest sector și transferați unor ONG-uri, din contul cărora este finanțat partidul. Sumele sunt impresionante.

În iulie 2023, USAID a alocat 6 milioane de dolari pentru un proiect de reformă a justiției și combatere a corupției. În septembrie 2023, a fost semnat un proiect între Guvernul SUA, PNUD și Ministerul Justiției al Republicii Moldova pentru realizarea obiectivului de reformă a justiției, cu un buget de 820.000 de dolari. În octombrie 2023, Uniunea Europeană și Consiliul Europei au alocat 2,7 milioane de euro pentru același scop.

În total, partidul a primit acces la 170 milioane de lei, doar în trei tranșe, doar în anul 2023. Acești bani ar fi suficienți pentru a plăti o indemnizație de 3000 de lei pentru fiecare dintre pensionarii care primesc mai puțin de trei mii de lei pe lună, sau banii în cauză puteau fi utilizați pentru o platformă de repartizare aleatorie a dosarelor, care va exclude total corupția din procuratura.

Doar o mică parte din întregul suport primit a fost investită în reparații, mobilier sau echipamente necesare pentru a executa atribuțiile de serviciu. Să întrebăm procurorii judecătorii ofițerii ce s-a schimbat în activitatea sa în această perioadă nimic. Deci, cei mai mulți bani au fost alocați salariilor membrilor de partid de diverse niveluri și proiectelor de manipulare a opiniei publice în favoarea partidului de guvernare”, se arată, printre altele, în raportul menționat.

La 25 martie 2024, Victoria Furtună anunța că a depus mai multe cereri prealabile față de cei care „au difuzat informații denigratoare, false și mincinoase” despre aceasta, cu scopul „calomnierii și manipulării intenționate a opiniei publice”. „Președintele Maia Sandu, Serviciul de Informații și Securitate par a fi un lanț întreg de comandă, executare și promovare a unor doleanțe ale guvernării, aplicate fără prezentarea unor dovezi, în lipsa unor anchete și sentințe de condamnare”, a precizat atunci Furtună.

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova consideră că acuzațiile fostei procuroare Victoria Furtună în adresa sa sunt neîntemeiate. „Calificăm aceste declarații fără suport probatoriu și un rezultat al frustrărilor personale”, menționează SIS, în răspunsul său către UNIMEDIA.

UNIMEDIA a solicitat și de la Președinție o reacție la acuzațiile care se aduc Maiei Sandu de către ex-procuroarea Victoria Furtună. Un răspuns nu a parvenit nici astăzi.

Procuroarea susține că „pentru a-și aduce puterea judecătorească și Procuratura la genunchiul drept, a fost utilizată aparent legal reforma în justiție. „Politicul nu a făcut altceva decât a dezbinat și a distorsionat realitatea despre sistemul justiției”, a declarat Furtună în cadrul unei conferințe de presă.

Procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale au întreprins acțiuni de urmărire penală în biroul procuroarei Victoria Furtună, care a anunțat că și-a depus cererea de demisie de la Procuratura Anticorupție.

Procuroarea este suspectată că „a divulgat intenționat date dintr-un dosar” din gestiunea Procuraturii Anticorupție.

Victoria Furtună a depus cererea de demisie din funcție, după 18 ani de activitate. Anunțul a fost făcut de aceasta pe rețele. „Această decizie nu a fost una ușoară pentru mine”, a scris Furtună. 

---