Marele Muzeu Egiptean (GEM), descris ca fiind cel mai mare muzeu arheologic din lume, adăpostește aproximativ 100.000 de artefacte care acoperă aproximativ șapte milenii din istoria țării, de la perioada predinastică până la epocile greacă și romană. 

Egiptologi de renume susțin că înființarea acestuia întărește cererea lor de returnare a antichităților egiptene importante păstrate în alte țări, inclusiv faimoasa Piatră din Rosetta expusă la British Museum. 

Una dintre principalele atracții ale GEM va fi întregul conținut al mormântului intact al tânărului rege Tutankhamon, expus pentru prima dată de la descoperirea sa de către egiptologul britanic Howard Carter. Acesta include spectaculoasa mască de aur, tronul și carele lui Tutankhamon. 

Cu un cost de aproximativ  1,1 miliarde de euro, vastul complex muzeal este de așteptat să atragă până la 8 milioane de vizitatori pe an, dând un impuls uriaș turismului egiptean, care a fost afectat de crize regionale. 

Atracții principale 

În afară de expoziția dedicată lui Tutankhamon și de noua expoziție a spectaculoasei bărci funerare a lui Khufu, veche de 4.500 de ani, una dintre cele mai vechi și mai bine conservate ambarcațiuni din antichitate, majoritatea galeriilor din sit au fost deschise publicului încă de anul trecut.

Noul muzeu este colosal, având o suprafață de 500.000 de metri pătrați  aproximativ dimensiunea a 70 de terenuri de fotbal. Exteriorul este acoperit cu hieroglife și alabastru translucid tăiat în triunghiuri, cu o intrare în formă de piramidă. 

Printre atracțiile GEM se numără un obelisc suspendat vechi de 3.200 de ani și lung de 16 metri al puternicului faraon Ramses al II-lea și statuia sa masivă de 11 metri înălțime. Impozanta statuie a fost mutată din apropierea gării din Cairo în 2006, într-o operațiune complexă de pregătire a noii instituții. 

O scară uriașă este flancată de statui ale altor regi și regine antice, iar la etajul superior, o fereastră imensă oferă o priveliște perfect încadrată asupra piramidelor din Giza. 

Muzeul a fost propus pentru prima dată în 1992, în timpul mandatului președintelui Hosni Mubarak, iar construcția a început în 2005. Conform estimărilor, finalizarea sa a durat aproape la fel de mult ca și construirea Marii Piramide. 

Proiectul a fost afectat de crize financiare, de Primăvara Arabă din 2011 – care l-a detronat pe Mubarak și a dus la ani de tulburări –, de pandemia de Covid-19 și de războaie regionale. 

Piatra din Rosetta, descoperită în 1799, a furnizat cheia pentru descifrarea hieroglifelor. A fost descoperită de armata franceză și confiscată de britanici ca pradă de război. O echipă franceză a tăiat Zodiacul Dendera, o hartă celestă egipteană antică, din Templul lui Hathor din Egiptul de Sus în 1821. Egiptul acuză arheologii germani că au scos ilegal din țară, cu mai bine de un secol în urmă, bustul pictat în culori vii al lui Nefertiti, soția faraonului egiptean Akhenaton.

 

---