Negociatorii urmează să se reunească în staţiunea balneară Sharm el-Sheikh, înaintea împlinirii a doi ani de la atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene împotriva Israelului, din 7 octombrie 2023, care a declanşat războiul.

La aproape o săptămână după ce a prezentat un plan de pace pentru teritoriul palestinian devastat de ofensiva lansată de Israel ca ripostă, preşedintele american Donald Trump a exercitat presiuni asupra negociatorilor.

El i-a îndemnat să avanseze „foarte repede”, menţionând primele „discuţii foarte pozitive (...) din weekend cu Hamas” înaintea discuţiilor din Egipt, unde i-a trimis pe emisarul său Steve Witkoff şi pe ginerele său Jared Kushner.

Anunţat la 29 septembrie, planul american care stă la baza negocierilor prevede un armistiţiu, eliberarea în 72 de ore a celor 47 de ostatici încă deţinuţi în urma atacului din 7 octombrie, retragerea treptată a armatei israeliene din Gaza şi dezarmarea mişcării islamiste.

Trump, care a declarat că doreşte ca prima fază – eliberarea ostaticilor – să fie finalizată săptămâna aceasta, a avertizat Hamas că „nu va tolera nicio întârziere” în aplicarea planului său.

Organizaţia islamistă, la putere în Gaza din 2007, a declarat duminică pentru AFP că doreşte să pună capăt războiului şi să „înceapă imediat procesul de schimb” de ostatici şi prizonieri cu Israelul.

- Continuarea atacurilor -

Aliatul apropiat al lui Trump, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat luni trimiterea negociatorilor săi la Sharm el-Sheikh, unde negociatorul şef al Hamas, Khalil Al-Hayya, a sosit duminică seara.

Întâlnirile prevăzute pentru luni vor fi primele la care participă Al-Hayya de când Israelul l-a vizat, împreună cu alţi lideri ai Hamas, în timpul atacurilor asupra Doha de luna trecută.

Reluarea negocierilor survine după luni de eforturi de mediere fără succes din partea Statelor Unite, Egiptului şi Qatarului.

Hamas cere ca Israelul să suspende toate operaţiunile militare şi de supraveghere aeriană în întreaga Fâşie Gaza şi să se retragă din oraşul Gaza. În paralel, Hamas şi aliaţii săi „vor înceta operaţiunile militare”.

În ciuda apelurilor lui Trump la încetarea „imediată” a bombardamentelor, armata israeliană a continuat atacurile asupra Gazei, ucigând aproape 60 de persoane sâmbătă şi 20 duminică, potrivit Apărării Civile.

Netanyahu afirmă că susţine planul lui Trump, precizând însă că armata sa va rămâne în cea mai mare parte a Fâşiei Gaza, pe care o controlează în proporţie de aproximativ 75%.

Preşedintele american a asigurat sâmbătă că Israelul a acceptat o primă „linie de retragere” la o distanţă de 1,5 până la 3,5 km în interiorul teritoriului palestinian.

- Dezarmarea Hamas -

În răspunsul său la planul Trump, Hamas nu a menţionat problema dezarmării sale, un punct cheie al propunerii, afirmând că intenţionează să participe la orice discuţie privind viitorul Gazei şi insistând asupra necesităţii unei „retrageri totale a Israelului”.

Planul exclude însă orice rol al Hamas „în guvernarea Gazei” şi prevede exilul combatanţilor săi.

Netanyahu a jurat din nou sâmbătă că va dezarma Hamas, fie în cadrul planului, fie prin propriile mijloace militare.

În cazul eşecului negocierilor, „vom relua lupta”, a avertizat şeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir.

Atacul din 7 octombrie a dus la moartea a 1.219 persoane din partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza datelor oficiale. Din cele 251 de persoane răpite în acea zi, 47 sunt încă ostatici în Gaza, dintre care 25 au murit, potrivit armatei.

Ofensiva israeliană de răspuns a dus la moartea a cel puţin 67.139 de persoane în Gaza, majoritatea civili, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii din partea Hamas, considerate fiabile de către ONU.

ONU a declarat starea de foamete într-o parte a teritoriului supus unui blocaj strict din partea Israelului, iar anchetatorii săi afirmă că Israelul comite un genocid în teritoriul palestinian. Aceste acuzaţii sunt respinse de Israel.

---