„Proiectul de lege a fost îmbunătățit ca urmare a consultărilor cu primarii și cetățenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocrația în procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puține documente, fiind suficientă o argumentare succintă și prezentarea listei localităților implicate.  

Totodată, localitățile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ și de alegere a denumirii UAT amalgamate. Modificările vizează și eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localități, ceea ce ușurează procedura de amalgamare voluntară.

Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin Centrele unificate de prestare a serviciilor (CUPS), fără ca oamenii să fie nevoiți să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate. De menționat că noile prevederi aduc mai multă claritate autorităților locale. Astfel, nu vor fi organizate alegeri anticipate în localitățile amalgamate până la alegerile locale din anul 2027.

Scopul proiectului este crearea unor primării puternice și a unor localități dezvoltate. Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în orașul Leova și în comuna Călinești din raionul Fălești. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de inițiere a procesului de amalgamare voluntară s-a majorat, 298 de comunități manifestând interes în acest sens.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de Parlament în lectura a doua”, se arată într-un comunicat.

„O amăgire pentru cetățeni” a declarat deputatul socialist, Petru Burduja.

Ion Ceban critică dur planul guvernului PAS de a închide peste 300 de primării, avertizând că locuitorii satelor mici vor fi lăsați fără servicii de bază și fără posibilitatea de a fi auziți, în timp ce funcțiile locale vor fi preluate politic de reprezentanți ai partidului de guvernare. „Fostul ministru PAS, care a numit cetățenii bîdle, este actualul șef pe închiderea primăriilor din țară”, a menționat Ion Ceban.

Guvernul Republicii Moldova propune o reformă amplă a administrației publice locale, care urmărește consolidarea primăriilor și reorganizarea raioanelor, pentru a oferi servicii mai eficiente și a reduce birocrația. Conceptul a fost făcut public astăzi, după luni de discuții și consultări.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzata guvernarea că reforma administrației publice locale ar fi „strict politică” și nu ar avea nicio legătură cu „bunăstarea cetățenilor sau cu eficiența financiară”.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, s-a arătat iritat la întrebarea despre oamenii care vor rămâne fără locuri de muncă după lichidarea mai multor primării din satele mici. „Noi avem o primărie pentru a oferi cuiva un loc de muncă sau avem o primărie care trebuie să dezvolte?!”, a declarat acesta.

Totodată, Alexei Buzu a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.

La data de 10 februarie 2025, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, fapt ce a stârnit critici în rândul persoanelor publice. În context, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a venit cu un comentariu pe rețele. „Modelul propus de Guvern pentru dezbateri este destul de curios, probabil, ca să alimenteze scântei la dezbaterile anunțate”, a scris Munteanu.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanele. Astfel, se va aduce la lichidarea autorităților publice locale”, a menționat deputatul Vasile Bolea, în cadrul unui briefing de presă.

La data de 19 decembrie 2025, PSRM a anunțat că, în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare.

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale.

La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu declară că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale.

În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News