Impactul imediat asupra economiei al unei singure veri brutale, marcată de caniculă, secetă și inundații, s-a ridicat la 0,26 % din producția economică a UE în 2024, potrivit unui studiu publicat luna aceasta.
Studiul, condus de economista Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim (Germania), cu doi coautori de la Banca Centrală Europeană, se bazează atât pe date meteorologice, cât şi pe modele economice pentru a estima pagubele provocate de evenimentele meteorologice extreme.
Studiul estimează că, până în 2029, costurile macroeconomice generate de dezastrele din vara anului 2025, care acum sunt de 43 de miliarde de euro, ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro.
Cele mai mari pagube au fost înregistrate în Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria, fiecare dintre aceste țări suferind pierderi care depăşesc 10 miliarde de euro în acest an. Acestea au fost urmate de alte țări, printre care Spania, Italia și Portugalia. Iar cifrele, spun autorii studiului, sunt subestimate, fiindcă nu iau în considerare efectele cumulative (valurile de căldură şi seceta coexistă adesea) şi alte repercusiuni ale schimbărilor climatice, cum ar fi incendiile.
„Costurile reale ale fenomenelor meteorologice extreme se relevă treptat pentru că aceste evenimente afectează viețile și mijloacele de trai printr-o gamă largă de canale care depășesc impactul inițial”, a declarat Sehrish Usman, economist la Universitatea din Mannheim și autorul principal al studiului.
Stéphane Hallegatte, economistul șef pe probleme climatice al Băncii Mondiale, care nu a participat la studiu, a declarat că acesta confirmă faptul că impactul economic al fenomenelor meteorologice extreme este mai amplu decât efectele directe și durează mai mult decât își imaginează oamenii.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!