Înaintea reuniunii liderilor europeni de la Copenhaga din 1 octombrie, președintele Consiliului European, António Costa, a încercat să convingă statele membre să găsească o cale de ocolire a opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei, dar și a altor dosare blocate de extindere.
Politicianul portughez a propus modificarea regulilor UE astfel încât discuțiile oficiale de aderare să poată începe prin aprobarea unei majorități calificate a liderilor, și nu prin unanimitate, cum este în prezent.
Planul lui Costa a stârnit controverse
Dacă Orbán este liderul european cel mai apropiat de Vladimir Putin și cel mai ostil Ucrainei, alți șefi de stat și de guvern au motive diferite pentru a i se alătura, în principal dorința de a-și păstra dreptul de veto.
Propunerea întâmpină opoziție din partea mai multor state, printre care Franța, Olanda și Grecia, și este puțin probabil să obțină susținere largă la summitul din Danemarca, au declarat pentru Politico trei diplomați europeni și un oficial de la Palatul Élysée.
Țările respective se tem că, prin schimbarea regulilor de aderare, și-ar limita propria capacitate de a bloca candidaturi considerate problematice.
Sugestia lui Costa ar deschide calea nu doar pentru Ucraina, blocată de luni de zile de veto-ul Budapestei, ci și pentru Republica Moldova, ale cărei negocieri sunt legate de cele ale Kievului.
Un oficial european de rang înalt a confirmat că propunerea va fi discutată miercuri la Copenhaga, alături de o altă idee privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei. „Niciun lider nu a spus până acum un ‘nu’ categoric acestei propuneri”, a declarat sursa.
La Comisia Europeană există susținere pentru inițiativa lui Costa, oficiali spunând că actualul proces, care cere unanimitate în peste 100 de etape, este mult prea greoi. Ideea lui Costa ar introduce votul cu majoritate calificată la etapele intermediare, dar decizia finală de aderare ar rămâne supusă unanimității.
Aliați surprinzători pentru Orbán
Propunerea lui Costa se lovește însă de opoziția liderilor care văd dreptul de veto ca parte a suveranității naționale. Grecia, de exemplu, consideră aderarea Turciei un risc de securitate și își păstrează veto-ul ca garanție că Turcia nu va deveni membră.
Franța, la rândul său, s-a opus constant candidaturii Turciei, Emmanuel Macron spunându-i lui Recep Tayyip Erdoğan încă din 2018 că dosarul Ankarei nu are nicio șansă de progres.
Situația este similară pentru Bulgaria, care blochează Macedonia de Nord, sau Croația, care a avut obiecții față de Serbia.
„Evident, ungurii blochează Ucraina”, a spus un diplomat european. „Dar nu sunt singurii: bulgarii vor să oprească Macedonia, croații vor să controleze Serbia, Grecia și Cipru nu vor ca Turcia să se apropie de UE, iar Atena vrea să aibă un cuvânt și în privința Albaniei”.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!