Fostul consilider este originar din Uzbekistan, însă și-a stabilit ulterior cetățenia kârgâză. În perioada 2013–2024, acesta a activat în Republica Kârgâzstan, inclusiv în calitate de consilier al Președintelui. Conform propriilor declarații, a părăsit Kârgâzstanul fiind amenințat și temându-se pentru securitatea sa, după ce a refuzat să îndeplinească anumite indicații pe care le considera ilegale și denigratoare la adresa unor oponenți politici ai președintelui.
Potrivit sursei citate, Khalikov a invocat teama întemeiată de persecuție politică în Kârgâzstan, unde ar putea fi supus unui tratament inuman și chiar torturii, având în vedere declarațiile sale și amenințările directe primite. La sosirea în Republica Moldova, a depus o cerere de azil (10 iulie 2024), declarând că situația politică din Kârgâzstan îi pune viața și integritatea în pericol.
Acuzațiile și mandatul de arest
Autoritățile kârgâze au emis un mandat internațional de arest pe numele lui Khalikov, invocând pretinse fapte de „escrocherie”. Acesta susține însă că dosarul penal este unul „fabricat” și are la bază vendete politice, legate de refuzul său de a participa la activități considerate ilegale. În plus, conform rapoartelor organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, în Kârgâzstan sunt frecvent semnalate cazuri de tortură în timpul anchetelor și condiții de detenție precare, mai ales în situațiile cu conotație politică.
Starea actuală – arest în Republica Moldova.
În prezent, acesta se află în arest la Penitenciarul nr. 13 din municipiul Chișinău, fiind inițiată și o procedură de extrădare la solicitarea autorităților din Kârgâzstan. Cu toate acestea, legislația Republicii Moldova și convențiile internaționale la care statul este parte (inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului) interzic extrădarea sau returnarea persoanelor în state unde există riscul real de a fi supuse torturii ori altor tratamente inumane ori degradante.
Deciziile instanțelor naționale
Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) La 18 martie 2025, această instanță a anulat decizia IGM de respingere a cererii de azil și a dispus reexaminarea de către Inspectorat a tuturor circumstanțelor relevante. Instanța a subliniat că IGM nu a ținut cont în mod corect de probele și declarațiile lui Khalikov, care indică un risc serios de persecuție politică.
Curtea de Apel Chișinău La 22 aprilie 2025, Curtea de Apel a respins cererea de apel depusă de IGM împotriva hotărârii primei instanțe. Aceasta a menținut soluția prin care Inspectoratul General pentru Migrație este obligat să evalueze dosarul lui Khalikov cu atenție sporită asupra riscurilor invocate și în baza principiilor internaționale privind protecția refugiaților și respectarea drepturilor omului. Decizia este definitivă și irevocabilă.
Procedurile cu privire la extrădare sunt în desfășurare în cadrul judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!