Organizațiile de presă susțin că aceste modificări ale Meta le amenință drepturile de autor asupra conținuturilor jurnalistice, informează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit reclamanților, noile condiții, care urmau să intre în vigoare pe 20 noiembrie, ar acorda Meta, proprietarul Facebook și Instagram, dreptul de a colecta articole, fotografii și videoclipuri – inclusiv materialele accesibile doar pe bază de abonament – și de a le utiliza pentru dezvoltarea unor produse bazate pe inteligență artificială.

„Ne temem că aceste companii vor folosi această putere pentru a-și asigura drepturi asupra conținuturilor jurnalistice”, a explicat Lene Eltvik Vindfeld, președinta Asociației Norvegiene a Companiilor de Media (MBL), într-un comunicat. Aceasta a adăugat: „Rezultatul este că Meta utilizează investițiile făcute de grupurile media pentru a dezvolta servicii de inteligență artificială care să le facă concurență directă. Este inacceptabil și denaturează concurența”.

Instituțiile de media subliniază că noile condiții de utilizare se vor aplica tuturor deținătorilor de conturi profesionale – inclusiv mass-media, companii și afaceri –, fără a le oferi vreo opțiune de a se opune, cu excepția ștergerii conturilor. În acest context, reclamanții au depus la tribunalul din Oslo o cerere de măsuri provizorii pentru a bloca intrarea în vigoare a acestor reguli, în așteptarea pronunțării unei hotărâri pe fond.

Printre instituțiile care au inițiat demersul juridic se numără radiodifuzorul public NRK, companiile media Schibsted, Amedia, Polaris și Aller, precum și agenția de presă norvegiană NTB.

Contactată de AFP, compania Meta a declarat că a amânat intrarea în vigoare a noilor condiții de utilizare până pe 20 noiembrie pentru a „avea suficient timp să le explice partenerilor și părților interesate ceea ce se schimbă și ceea ce nu se schimbă”. Anterior, pe 14 octombrie, MBL și NRK amenințaseră deja cu acțiuni în justiție împotriva Meta, acuzând gigantul american că obține profit din reclame frauduloase.

---