Țările UE au avut un schimb de opinii uneori „rece” cu privire la viitorul buget al UE, care a arătat clar că toată lumea este nemulțumită de propunerile actuale, a declarat vineri prim-ministrul olandez Rob Jetten.

„A fost, pe alocuri, un schimb de opinii rece și destul de previzibil, care, pe scurt, a arătat că toată lumea este nemulțumită”, a spus Jetten la sosirea sa pentru a doua zi a summitului liderilor UE de la Bruxelles.

Declarația lui Jetten a dezvăluit o parte din discuțiile din spatele ușilor închise de la Bruxelles, dar declarațiile publice ale liderilor europeni arătaseră deja că dezbaterea pe tema bugetului pentru perioada 2028-2034 va fi una complicată.

Irlanda, care deține președinția rotativă a UE, a prezentat sâmbăta trecută un proiect de buget european revizuit pentru perioada 2028-2034, redus cu aproximativ 159 de miliarde de euro.

Joi, oficialii și-au exprimat opoziția fermă față de noua propunere, doar că fiecare tabără are motive diferite pentru a respinge această propunere.

O nouă întâlnire în noiembrie

Joi, președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că va convoca o reuniune suplimentară pe 26 noiembrie, în încercarea de a depăși dezacordurile și de a pune bazele unui acord final în decembrie.

Pentru a forța un compromis, el va prezenta noi cifre bugetare înainte de reuniune, potrivit unui oficial al UE, citat de Politico.

Costa face presiuni asupra liderilor să finalizeze negocierile până la sfârșitul anului – înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia din 2027 să deraieze discuțiile.

Într-un discurs adresat liderilor, Costa a avertizat că depășirea termenului limită de la sfârșitul anului va întârzia plățile UE către agricultori și până după 1 ianuarie 2028, data la care este programat să intre în vigoare noul buget.

Dacă liderii nu reușesc să ajungă la un acord în decembrie, calendarul electoral ar putea amâna încheierea unui acord până în mai sau chiar octombrie 2027, i-a avertizat Costa pe lideri în concluziile sale, potrivit a doi diplomați ai UE informați cu privire la discuții.

Sperietoarea alegerilor

Planul lui Costa a primit joi un impuls major din partea președintelui francez Emmanuel Macron, care le-a spus colegilor săi lideri că nu va avea un mandat politic pentru a semna un acord în apropierea alegerilor prezidențiale franceze din aprilie 2027.

Asta, scrie Politico, reprezintă o schimbare majoră de poziție pentru Franța, care anterior nu a fost dispusă să se angajeze la termenul limită de la sfârșitul anului.

Cuvintele lui Macron exercită o presiune suplimentară asupra guvernelor pentru a accelera negocierile în următoarele săptămâni — deși unii pun la îndoială bunele sale intenții.

Cu doar câteva ore înainte de reuniunea liderilor, Marine Le Pen, favorita la alegerile prezidențiale din primăvară din Franța, a reiterat apelurile de a reduce la jumătate contribuțiile Franței la bugetul UE, în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor.

Ea a afirmat că grăbirea acordului bugetar înaintea alegerilor din Franța ar fi „un scandal democratic”.

Ce vor „frugalii”

Taberele care se confruntă în dezbaterea pe tema bugetului nu sunt neapărat noi – această discuție apare constant, dar acum este amplificată de crizele multiple cu care se confruntă blocul comunitar.

Așa-numitele state „frugale” ale UE, care fac presiuni pentru reduceri bugetare majore – Germania, Olanda, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda – au declarat public că o propunere irlandeză de săptămâna trecută, care prevede reduceri de 159 de miliarde de euro la buget, nu merge suficient de departe.

Joi, celor șase susținători ai liniei dure li s-a alăturat prim-ministrul belgian Bart De Wever, care a glumit într-o conferință de presă după summit, spunând: „Sunt căsătorit cu o olandeză, așa că sunt foarte frugal și în viața personală”.

„Este mult prea mare, mult prea costisitor”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson joi. „Ar crește contribuția netă a Suediei cu aproape 60%. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil”, a afirmat Kristersson.

„O distribuire a sărăciei”

Cu toate acestea, în spatele ușilor închise, susținătorii unei poziții dure în privința bugetului au adoptat un ton mai conciliant.

Cancelarul german Friedrich Merz – liderul neoficial al taberei „frugale” – a afirmat că propunerea irlandeză a înregistrat progrese, deși sunt încă necesare reduceri, au declarat doi diplomați ai UE informați cu privire la discuții, citați de Politico.

El a indicat plățile UE către regiunile mai sărace, și nu subvențiile acordate fermierilor, ca o posibilă sursă de reduceri.

La polul opus, prim-ministrul socialist spaniol Pedro Sánchez, a insistat că bugetul este mult prea mic.

„Este o distribuire a sărăciei”, le-a spus el colegilor săi lideri în timpul discuțiilor, potrivit diplomaților. Acestuia i s-a alăturat prim-ministra italiană, Giorgia Meloni. Ea a insistat că nu vor fi acceptate alte reduceri ale bugetului.

România și „prietenii coeziunii”

Meloni și Nicușor Dan au găzduit joi o întâlnire a așa-numitului grup al „prietenilor coeziunii”, care se pronunță împotriva tăierilor bugetului UE.

La întâlnire au participat mai mulți lideri, inclusiv premierul Greciei, cel al Poloniei, al Cehiei și al Ungariei.

„Vom rămâne uniți pe tot parcursul negocierilor privind următorul buget al UE, axându-ne pe patru priorități”, a spus Dan, după discuțiile care au avut chiar înaintea Consiliului European.

„Prietenii coeziunii” susțin resurse pentru „protejarea coeziunii și a agriculturii, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și normele de punere în aplicare”, se opun reducerilor de la buget, vor „contribuții echitabile din partea statelor membre” și „resurse suficiente pentru a aborda toate prioritățile noastre comune”.

Noi soluții pentru finanțarea bugetului

Pentru a apropia părțile de un acord, Costa a promis să accelereze progresele privind impozitele la nivelul UE, sau resursele proprii, pentru a finanța următorul buget pe șapte ani și a reduce contribuțiile naționale.

El va analiza propunerile Parlamentului European privind impozitarea firmelor din domeniul criptomonedelor, a jocurilor de noroc online și a giganților tehnologici, precum și o idee a Greciei de a direcționa către bugetul UE veniturile naționale viitoare obținute din vânzarea spectrului de frecvențe mobile 6G.

Însă, având în vedere nivelul de opoziție, a convinge țările UE să accepte oricare dintre aceste opțiuni nu va fi deloc o sarcină ușoară.

„Este timpul să fim realiști și să lucrăm la ceea ce este plauzibil și rezonabil, în loc să ne bazăm pe iluzii”, a declarat un alt diplomat al UE, citat de Politico.

---