Care este cel mai mare dor din anii copilăriei?

Timpul petrecut la bunica, care mereu mă aștepta cu semințe de floarea soarelui crescută la ea din grădină și prăjită cu mult drag.

Un obicei frumos de acasă care îmi lipsește este Paștele, atunci când nu dormeam toată noaptea, dimineața veneam de la slujba de sfințire, trecând pe la cimitir la tătica, apoi ne așezam la masă cu mămica și fratele, după care dormeam câteva ore lângă sobă. Primii ani când am venit în Marea Britanie, încercam de fiecare dată să merg înapoi acasă la această sărbătore. Și acum încerc pe cât e de posibil să fiu acasă de Paști.

Cât de des reveniți acasă și care sunt emoțiile care vă încearcă?

În ultimii patru ani, revin des acasă. Emoțiile sunt mereu la fel: cu dor și grijă pentru cei rămași. Acum dragul este și mai mare deoarece am un nepoțel căruia îi duc dorul foarte mult. Am emoții parte pentru tot ce înseamnă centrul Phoenix — copiii, colegii care au devenit parte a familiei. Un mare dezavantaj în defavoarea celor enumerați mai sus este lipsa timpului pentru a le acorda atenția necesară și bine meritată.

Care sunt ultimele schimbări din satul Mihăileni care v-au surprins plăcut?

Toate. Deci, satul Mihăileni în ultimii 4–8 ani se dezvoltă rapid. Acest fapt mă bucură enorm. Mi-au plăcut mult schimbările din școala medie, grădinițele — unde, în luna mai 2019, vom mai face o nouă și benefică schimbare. Apariția Centrului pentru persoane în etate, parcul renovat, în curând fiind și rândul stadionului de a fi renovat, la fel sunt schimbări care fac viața oamenilor din Mihaileni mai bună. O surpriză mare este piața agricolă recent amenajată.

Drumul ales în viață a fost influențat de cele văzute acasă?

Foarte mult! Eu mereu am fost mândră de faptul că sunt născută la sat — am știut exact ce înseamnă munca, dar și neajunsurile. Știam exact că va trebui să muncesc de două ori mai mult decât alții ca să ajung undeva. Toate acestea m-au ajutat mereu să fac cu dedicație orice muncă, să rămân om. Multe tradiții de acasă, de la Mihăileni, le-am adus și în familia mea britanică unde, familia soțului, le respectă.

De ce ați acceptat să fiți parte a campaniei „prOMotorul de ACASĂ”. Ce a însemnat această experiență pentru Dvs.?

Deși, din păcate, timpul mă învață că e important să zic și „NU”, uneori mă avânt în orice ar putea aduce schimbări spre bine în Moldova. Desigur că a fost și o onoare să fiu desemnată „prOMotorul de ACASĂ” în Mihăileni, acolo unde avem destul de mulți oameni care au ce spune și ce promova.

Am revenit la Mihăileni pentru a susține localitatea în atragerea investițiilor. În acest scop a fost realizat un video tip ofertă investițională „Revitalizarea sanatoriului Salvia”.

Împreună cu autoritățile locale ne-am propus să reabilităm acest sanatoriu, care este unicul în țară cu apă curativă, însă care se află în paragină de peste 20 de ani. Sper să pot găsi parteneri, donatori sau investitori potriviți acestui proiect. Schimbarea începe de la fiecare din noi și doar prin implicare și acțiuni concrete putem reuși să atragem oameni cu aceleași viziuni.

Sunt sigură că împreună cu toți membrii Asociației de băștinași din Mihăileni vom reuși să realizăm multe lucruri frumoase pentru satul nostru drag.

Campania „prOMotorul de ACASĂ” încurajează oamenii să se implice în dezvoltarea localităților de baștină prin organizarea unor evenimente/activități locale, cu participarea personalităților originare din localitățile partenere ale proiectului „Migrație și dezvoltare locală” care au acceptat să fie „prOMotori de ACASĂ”.

---