„Meme-ul „Om uspeșnîi” a ajuns la CNPDCP. Și nu e deloc simplu.

Probabil ați văzut cazul: un conflict de parcare filmat în Chișinău a devenit viral. Au urmat remixuri muzicale, meme-uri, chiar și tricouri. Acum persoana filmată cere, prin avocat, ștergerea conținutului și a depus plângere la CNPDCP.

Lăsăm meme-ul la o parte. Cazul e primul test public al Legii 195/2024 la o săptămână după intrarea în vigoare — și ridică întrebări pe care le primim constant:

1. Imaginea și vocea unei persoane sunt date cu caracter personal?

Da. Dacă persoana e identificabilă, filmarea și publicarea intră sub incidența legii.

2. „Am filmat pentru mine” mai funcționează ca scuză?

Doar până la publicare. Excepția de uz personal acoperă filmarea pentru tine. Din momentul în care publici pentru un public nedeterminat — TikTok, Facebook, Telegram — jurisprudența europeană spune clar: excepția nu se mai aplică.

3. Video-ul original și remixurile sunt același lucru juridic?

Nu — și aici e partea contraintuitivă.

Cel care a filmat conflictul poate invoca un interes public: documenta o încălcare în spațiu public. E o zonă de echilibru între protecția datelor și libertatea de exprimare.

Remixurile stau altfel. Ele folosesc vocea reală a persoanei — o dată cu caracter personal — scoasă din context și transformată în divertisment, fără consimțământ și fără interes public. Paradoxal, remixul „nevinovat” stă juridic mai prost decât video-ul care a pornit totul.

Iar tricourile cu expresia? Câteva cuvinte nu identifică o persoană. Fără imaginea sau vocea ei, nu e o problemă de date cu caracter personal.

4. Și insultele din comentarii?

Altă procedură, alte organe. Hărțuirea nu e competența CNPDCP. Sunt două căi separate — des confundate în discuția publică.

Cazul e în examinare, nu tragem concluzii în locul autorității. Dar un lucru e cert: după 23 august 2026, protecția datelor în Moldova nu mai e teorie din seminare”, menționează Ion Guțu, expert independent în E-commerce și Digital Marketing din Republica Moldova.

---