Specialiștii avertizează că Veneția și laguna din jur sunt influențate ireversibil de schimbările climatice. Creșterea nivelului mării amenință să scufunde insula în următoarele decenii, deoarece sistemul de baraje împotriva inundațiilor, care ține în prezent la distanță mareele înalte, va deveni învechit.

Veneția există în simbioză cu apele sălcii din jur, iar sănătatea acestora devine tot mai fragilă pe măsură ce încălzirea mărilor aduce specii invazive. Noile cercetări au evidențiat modul în care acești intrusi amenință ecosistemul lagunei și mijloacele de trai ale comunităților locale de pescari.

Meduzele carnivore invadează laguna venețiană

Cel mai recent intrus în laguna venețiană este o meduză canibală, aflată în topul celor mai dăunătoare 100 de specii invazive din lume. Meduza cu creastă este un ctenofor, un nevertebrat gelatinos care, pentru a supraviețui, ajunge să își consume propriile ouă și larve. Supranumită și „nucă de mare”, aceasta este prezentă în Marea Adriatică de aproape un deceniu.

Recent, schimbările climatice au creat condiții ideale pentru înmulțirea meduzei canibale în apele Veneției, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Padova și Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Aplicată (OGS).

Cercetătoarea Valentina Tirelli avertizează că prezența acestor agregate mari poate avea repercusiuni grave asupra întregului ecosistem al lagunei. Aceasta explică faptul că fenomenul „ar putea compromite recrutarea și stabilitatea speciilor importante din punct de vedere ecologic și economic, precum peștii, scoicile și midiile”.

Studiul identifică un model sezonier cu vârfuri de reproducere la sfârșitul primăverii și în perioada dintre sfârșitul verii și începutul toamnei. Aceste explozii ale populației sunt influențate de creșterea temperaturilor și de nivelul optim de salinitate. În restul anului, meduza reușește să supraviețuiască într-o gamă largă de condiții de mediu.

Abundența speciei arată o capacitate mare de adaptare la variațiile de temperatură. Totuși, oamenii de știință spun că temperaturile extrem de ridicate sau salinitatea scăzută îi pot afecta supraviețuirea. Chiar și în aceste condiții, numărul mare de exemplare sugerează o rezistență neobișnuită.

Speciile invazive amenință comunitățile de pescari

Meduza cu creastă reprezintă o amenințare majoră pentru ecosistemul lagunar din Veneția. Pentru a-și susține rata mare de reproducere, această specie consumă cantități uriașe de microorganisme marine, care reprezintă hrana esențială a multor pești.

„S-a demonstrat că această meduză vânează ouăle și larvele speciilor importante pentru mediu și economie. Acest comportament compromite stabilitatea întregului ecosistem, lăsând peștii și scoicile fără nicio șansă de dezvoltare”, explică Valentina Tirelli.

Cercetătoarea afirmă că rezultatele studiului arată o reducere de peste 40% a capturilor principalelor specii de la sosirea invadatorului. „Printre speciile cele mai afectate se numără sepia și guvidul de lagună, ambele fiind produse esențiale pentru economia și cultura Veneției”, spune ea.

Situația actuală amintește de un dezastru ecologic similar petrecut în trecut, notează The Guardian. În anii ’90, pescarii din Marea Neagră au dat vina pe înmulțirea acestor meduze pentru prăbușirea rezervelor de pește și consecințele economice devastatoare.

Invazia crabilor albaștri în Marea Adriatică

Pe lângă invazia meduzelor, pescarii din nordul Adriaticii se luptă acum cu un alt prădător agresiv. Populația de crabi albaștri uriași a explodat în ultimii ani, atingând un punct critic pentru echilibrul lagunei.

Acest crustaceu nu este nativ în apele Italiei, ci a ajuns aici, cel mai probabil, la sfârșitul anilor ’40. Se presupune că specia a fost transportată de pe coastele Americii în apa de balast a navelor de marfă.

Deși prezența lor în zonă este veche de zeci de ani, populația a explodat recent până la un nivel alarmant. În apele Italiei, crabul albastru nu are prădători naturali care să îi poată controla înmulțirea rapidă.

Se suspectează că principalul vinovat pentru această explozie este schimbarea climatică. Odată cu încălzirea apelor, crabii au devenit mult mai activi și mai vorace decât în trecut.

„Când temperatura apei scade, crabii mănâncă și se reproduc mai puțin, dar recent s-a întâmplat exact opusul”, explică un pescar local pentru Euronews Green. În mod normal, la temperaturi sub 10°C, acești crabi devin inactivi.

Biologul marin Enrica Franchi, de la Universitatea din Siena, explică faptul că iernile blânde au schimbat radical comportamentul speciei. „De obicei, când temperatura apei scade sub 10°C, acest crab nu se simte bine, dar acum găsește condiții ideale 12 luni pe an”, a declarat biologul pentru AP News.

Cu cleștii lor puternici care pot rupe plasele de pescuit, crabii albaștri par de neoprit. Aceștia se hrănesc cu fructe de mare locale, punând în pericol populațiile de scoici, midii și stridii. În pericol sunt și faimoșii crabi fără carapace, cunoscuți sub numele de moeche în Veneția. Această delicatesă locală riscă să dispară din cauza agresivității noului invadator.

Lupta cu invadatorii se mută în bucătărie

Autoritățile și pescarii caută acum modalități de a elimina aceste crustacee. Una dintre soluții este exportul în Statele Unite, unde crabul albastru este considerat o delicatesă.

Coldiretti, principala organizație a fermierilor și producătorilor agricoli din Italia, a propus o soluție neașteptată: adoptarea obiceiurilor alimentare americane. Aceștia sugerează introducerea crabilor albaștri în meniul restaurantelor și al familiilor italiene.

Ca urmare, crabii albaștri au început deja să apară în piețele de pește și supermarketuri. Prețul acestora este de aproximativ 8-10 euro pe kilogram, fiind promovați ca o nouă resursă culinară.

Totuși, transformarea acestui prădător într-o resursă alimentară prezintă riscuri majore. Această strategie de moment ar putea submina atât tradițiile pescărești, cât și pe cele culinare din Marea Adriatică.

Tehnicile tradiționale de creștere și pescuit ale speciilor locale riscă să dispară. Odată cu ele, s-ar putea pierde și rețetele vechi care definesc identitatea zonei. Astfel, patrimoniul gastronomic al Veneției ar putea fi înlocuit de o soluție temporară, impusă de o criză ecologică fără precedent.

---