4.589 cazuri Cazurile de COVID variantă XFG au sărit la 4.589 în septembrie, spitalizările la 4.939 20,1059 lei/€ Cursul BNM: euro la 20,1059 lei, dolar la 17,9822 lei, stabil față de ieri 90.000 lei/lună Șeful ANRE câștigă 90.000 lei/lună după reducerea voluntară de 25% 51 voturi CC examinează legea von Hebel: pragul de 51 de voturi a permis numirea
Țara în care angajații nu pot demisiona: Șefii le rup cererile în față, considerând gestul o lipsă de respect

Într-o țară renumită pentru cultura sa de muncă intensă și structura ierarhică rigidă, demisia poate fi o adevărată provocare. Japonia, a patra cea mai mare economie a lumii, este cunoscută pentru angajații săi loiali, care rămân la același loc de muncă timp de decenii. Însă pentru mulți, dorința de a părăsi un loc de muncă nu este întâmpinată cu înțelegere, ci cu rezistență din partea superiorilor, scrie CNN, citat de Playtrech.ro.

Foto: playtech.ro

O cultură a muncii sufocantă

Yuki Watanabe, un fost angajat al unor mari companii de telecomunicații și plăți electronice din Japonia, își amintește de zilele de muncă interminabile, care durau adesea de la 9 dimineața până la 11 noaptea. Pentru ea, o zi de muncă de 12 ore era considerată „scurtă”. Într-un mediu de lucru atât de solicitant, sănătatea sa a început să se deterioreze, manifestând simptome precum tremurul picioarelor și probleme digestive.

În ciuda acestor semnale de alarmă, Watanabe a ezitat să își dea demisia, temându-se de reacția negativă a șefilor săi. În Japonia, cererea de demisie este adesea privită ca o lipsă de respect, iar superiorii pot răspunde cu ostilitate extremă, mergând până la ruperea cererilor de demisie sau hărțuirea angajaților, pentru a-i forța să rămână.

Agențiile de demisie: o soluție neconvențională

În fața unui sistem atât de rigid, mulți angajați japonezi au apelat la agenții specializate care îi ajută să își părăsească locurile de muncă. Aceste „agenții de demisie” au cunoscut o creștere a popularității după pandemia de Covid-19, pe măsură ce angajații, lucrând de acasă, au început să reflecteze mai profund asupra carierelor lor.

Momuri, una dintre aceste agenții, a fost înființată în 2022 și oferă servicii care includ depunerea cererilor de demisie în locul angajatului, negocierea cu angajatorul și, dacă este necesar, referirea către avocați pentru soluționarea disputelor legale. Costul serviciului este de aproximativ 150 de dolari, însă pentru mulți angajați, această sumă reprezintă prețul liniștii sufletești.

Shiori Kawamata, manager de operațiuni la Momuri, a declarat că, în ultimul an, agenția a primit până la 11.000 de solicitări de la angajați care doreau să demisioneze. Unii dintre acești angajați au fost nevoiți să suporte umilințe extreme, cum ar fi ruperea repetată a cererilor de demisie de către angajatori sau chiar încercări de a-i intimida, prin vizite neanunțate la domiciliu.

O problemă sistemică

Cultura muncii din Japonia a fost mult timp asociată cu orele de lucru excesive și presiunea psihologică intensă. Așa-numitele „black firms” (companii negre) sunt cunoscute pentru condițiile de muncă nesigure și abuzurile la adresa angajaților. Guvernul japonez a început să publice liste cu astfel de companii, pentru a avertiza potențialii angajați despre pericolele la care se expun.

Fenomenul „karoshi” sau „moartea prin suprasolicitare” este o problemă recunoscută în Japonia, iar cazurile de deces din cauza condițiilor de muncă extreme au dus la o creștere a numărului de plângeri legate de stresul mental la locul de muncă. În ciuda existenței legilor care protejează dreptul angajaților de a demisiona, atmosfera din multe locuri de muncă face ca acest drept să fie dificil de exercitat.

Viitorul pieței muncii în Japonia

Generația tânără din Japonia începe să conteste aceste norme tradiționale de muncă. Într-o piață a muncii caracterizată de un deficit de forță de muncă și o populație în curs de îmbătrânire, tinerii angajați sunt mai puțin dispuși să accepte condiții de muncă nesatisfăcătoare. Cu toate acestea, aceștia preferă adesea să evite confruntările directe cu superiorii, apelând la agenții de demisie, pentru a facilita procesul.

Hiroshi Ono, profesor de resurse umane la Universitatea Hitotsubashi din Tokyo, sugerează că este important să se mențină deschise liniile de comunicare și să nu se ardă punțile cu angajatorii. Deși agențiile de demisie oferă o soluție practică, Ono subliniază că discuțiile directe ar putea fi mai benefice pe termen lung.

În final, Shiori Kawamata de la Momuri afirmă că, ideal, serviciul oferit de agenția sa nu ar trebui să fie necesar. Totuși, având în vedere poveștile de groază împărtășite de clienți, ea nu crede că afacerea lor va dispărea prea curând. Pentru cei care se află la a doua demisie, agenția oferă chiar și o reducere de 50%.

Povestea agențiilor de demisie din Japonia reflectă o realitate complexă a pieței muncii din această țară, unde tradiția și presiunile moderne se ciocnesc, iar angajații caută modalități creative de a-și revendica drepturile.


Pub