[1484] Papa Inocențiu al VIII-lea emite bula papală Summis desiderantes affectibus împotriva magiei și vrăjitoriei.
Această bulă papală a avut un impact semnificativ asupra Europei medievale, declanșând o serie de persecuții împotriva celor acuzați de vrăjitorie. În contextul Moldovei medievale, influențele religioase și politice ale Bisericii Catolice au fost resimțite mai ales în regiunile de graniță, unde conflictele religioase și culturale erau frecvente. Deși Moldova era predominant ortodoxă, astfel de decizii papale au contribuit la tensiunile interconfesionale din Europa de Est.

[1864] Alexandru Ioan Cuza promulgă legea instrucțiunii, prima lege prin care învățământul era organizat în mod unitar și erau stabiliți anii de studiu: învățământul primar, de patru ani, gratuit și obligatoriu, cel secundar, de șapte ani și universitar, de trei ani.
Această reformă a fost un pas crucial în modernizarea societății românești, având un impact direct și asupra teritoriilor care astăzi fac parte din Republica Moldova. Cuza a fost un promotor al educației și al reformelor sociale, iar legea instrucțiunii a pus bazele unui sistem educațional care a contribuit la creșterea nivelului de alfabetizare și la formarea unei elite intelectuale capabile să susțină dezvoltarea națională.

[1931] Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova a fost distrusă la ordinul lui Stalin.
Distrugerea acestei catedrale simboliza nu doar o lovitură dată Bisericii Ortodoxe Ruse, ci și o manifestare a politicilor antireligioase ale regimului stalinist. În contextul Basarabiei, care era parte a României în acea perioadă, astfel de acțiuni au fost privite cu îngrijorare, având în vedere că regimul sovietic promova ateismul militant și suprimarea credinței religioase, aspecte care au afectat profund comunitățile religioase din regiune după anexarea sovietică.

[1940] Într-o scrisoare adresată lui Ion Antonescu, Constantin I.C. Brătianu îi cere generalului să pună capăt dezordinii create de legionari, dezordine care ar putea amenința chiar independența țării.
Această scrisoare reflectă tensiunile politice din România în perioada interbelică, când mișcările extremiste câștigau teren. În Basarabia, care fusese recent pierdută în favoarea Uniunii Sovietice, astfel de instabilități politice din România erau privite cu îngrijorare, deoarece afectau capacitatea țării de a-și proteja interesele naționale și de a-și susține comunitățile din teritoriile pierdute.

[1941] Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie declară război Finlandei, Ungariei și României.
Această declarație de război a avut implicații majore pentru România, care era aliată cu Germania nazistă. În contextul Basarabiei, care fusese anexată de Uniunea Sovietică în 1940, intrarea României în război de partea Axei a complicat și mai mult situația geopolitică a regiunii, afectând populația locală prin mobilizări și conflicte armate.

[1965] Conciliul Vatican II adoptă declarația Dignitatis Humanae, despre libertatea religioasă și de conștiință.
Această declarație a marcat o schimbare semnificativă în atitudinea Bisericii Catolice față de libertatea religioasă, promovând dialogul interconfesional și respectul pentru diversitatea religioasă. În contextul Republicii Moldova, unde coexistă mai multe confesiuni religioase, principiile enunțate în Dignitatis Humanae au fost relevante pentru promovarea toleranței și a dialogului între diferitele comunități religioase.

[2013] Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat.
Această decizie a fost un moment de cotitură în politica lingvistică a Republicii Moldova, reflectând o recunoaștere oficială a identității lingvistice comune cu România. A fost un pas important în consolidarea relațiilor culturale și istorice dintre cele două state și a avut un impact semnificativ asupra politicilor educaționale și administrative din Moldova.

[2017] Moare de leucemie, la Aubonne, Elveția, ultimul suveran al României, Regele Mihai I, la vârsta de 96 de ani.
Trupul neînsuflețit a fost adus în România pe 13 decembrie, iar funeraliile au avut loc pe 16 decembrie, în București. A fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, lângă soția sa Regina Ana. Autoritățile au declarat trei zile de doliu național în perioada 14-16 decembrie. Regele Mihai I a fost o figură emblematică pentru istoria României, iar moartea sa a marcat sfârșitul unei ere. În Republica Moldova, unde mulți cetățeni au legături istorice și culturale cu România, dispariția sa a fost resimțită profund. Regele Mihai a fost un simbol al demnității și al luptei pentru libertate, iar moștenirea sa continuă să inspire generații întregi de români de pe ambele maluri ale Prutului.

[2017] Comitetul Olimpic Internațional interzice Rusiei să participe la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 pentru dopaj la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014.
Această decizie a fost un moment important în lupta împotriva dopajului în sportul internațional. În Republica Moldova, unde sportul este o parte esențială a culturii naționale, astfel de măsuri sunt privite ca necesare pentru a asigura un mediu competitiv corect și echitabil. Decizia a subliniat importanța integrității și a respectării regulilor în competițiile sportive internaționale.

---