Astfel, Curtea de Justiție a UE a decis să impună tuturor statelor membre, „sub rezerva fezabilității tehnice”, obligația de a se asigura că de la companiile de telefonie mobilă sunt puse la dispoziție gratuit informațiile referitoare la localizarea apelantului la 112, chiar și atunci când apelul este efectuat de pe un telefon mobil fără cartelă SIM.
Tragedia care a dus la luarea acestei decizii a avut loc în 2013, în Lituania, când o tânără de 17 ani a fost răpită, violată și arsă de vie în portbagajul unui autoturism. În timp ce era închisă în portbagaj, fata a sunat de pe un telefon mobil la 112 de 10 ori, pentru a cere ajutor. Însă echipamentele centrului de recepție a apelurilor de urgență nu afișau numărul telefonului mobil utilizat, ceea ce a împiedicat localizarea sa. Nu s-a putut stabili dacă telefonul era echipat cu o cartelă SIM și nici motivul pentru care numărul nu era vizibil la centrul de recepție a apelurilor de urgență. Familia fetei a cerut în instanță obligarea instituțiilor responsabile de a repara prejudiciul moral cauzat, motivând că statul lituanian nu a asigurat corect punerea în aplicare practică a Directivei privind „serviciul universal”. Directiva respectivă prevede că statele membre se asigură că întreprinderile de telecomunicaţii pun la dispoziție în mod gratuit informații privind localizarea apelantului autorității care tratează apelurile de urgență la 112 imediat ce apelul a ajuns la acea autoritate. Această normă se aplică tuturor apelurilor către numărul de urgenţă 112.
Această omisiune ar fi dus la imposibilitatea de a transmite polițiștilor de pe teren informații privind localizarea tinerei răpite, ceea ce i-a și împiedicat să îi vină în ajutor, potrivit familiei.
Instanța din Lituania a cerut CJUE să se propunențe la acest subiect.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!