„Salut inițiativa președintelui Macron de creare a unei comunități politice europene care ar sprijini și accelera procesul nostru de aderare la UE”, a spus Maia Sandu într-o declarație pe care a făcut-o alături de omologul ei francez la Palatul Elysee, transmite sursa citată.
„Republica Moldova este o țară care are o istorie europeană și care va avea fără îndoială un viitor european”, a continuat ea, insistând asupra „hotărârii” Chișinăului ca Republica Moldova să devină membră a UE.
Maia Sandu s-a întâlnit la Paris cu Emmanuel Macron. Aceasta i-a urat succes omologului său în exercitarea celui de-al doilea mandat și a menționat că apreciază posibilitatea de a discuta subiectele pe agenda relațiilor dintre Republica Moldova și Republica Franceză, chiar dacă discuția are loc într-un context dificil și tragic, marcat de război. Sandu a mai precizat că va discuta cu președintele francez despre provocările și consecințele războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, despre prioritățile agendei bilaterale moldo-franceze și despre aspirațiile europene ale țării noastre.
„Înțelegem că aderarea la UE este un proces lung și complex, care cere multe eforturi și multă muncă. Nu căutăm vreo scurtătură pe acest drum. Suntem pregătiți să facem eforturi, să muncim”, a subliniat Maia Sandu.
Președintele francez Emmanuel Macron a explicat că eventuala „comunitate politică europeană” ar fi „complementară” procesului de aderare la Uniunea Europeană, și nu „o alternativă” la acesta.
„Această comunitate nu este o alternativă la procesul de aderare, ci este complementară acestuia și, în mod independent, permite structurarea mai puternică a relației politice, energetice, de investiții cu mai multe țări care doresc acest lucru”, a precizat Macron.
Emmanuel Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în fața Parlamentului European de la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei, țară invadată militar de Rusia. Macron afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de „decenii” pentru ca Ucraina să adere la UE și sugera că între timp țara poate face parte dintr-o „comunitate politică europeană” care ar putea include Regatul Unit, țară care a ieșit din UE în 2020, sau Republica Moldova.
Prin urmare, el a propus ca în paralel cu acest proces de aderare să fie creată o „organizație europeană nouă”, din care să facă parte statele candidate pentru aderarea și alte state care împărtășesc valorile democratice, precum Marea Britanie.
„Nu ne puteți ține la distanță!”, i-a replicat atunci președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Acest proiect, care ar urma să fie dezbătut la Consiliul European de la Bruxelles de la finalul lunii iunie, a fost criticat de unii lideri europeni, precum președintele lituanian Gitanas Nauseda, în opinia căruia proiectul ar reflecta o lipsă de voință de a integra rapid Ucraina în interiorul UE.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a pronunțat în favoarea unui proces de aderare „progresiv” la UE și a apărat ideea creării unei „comunități geopolitice europene” pentru a pregăti țările candidate la integrare. Totodată, ministru de Externe, ucrainean Dmitri Kuleba, spune că țara „nu are nevoie de surogate pentru statutul de candidat la UE care arată un tratament de clasa a doua față Ucraina”.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, declarase joi că nu este în favoarea unei aderări „pe scurtătură” a Ucrainei la Uniunea Europeană, precizând că nu ar fi corect față de țările din Balcanii de Vest care vor de mulți ani să adere la UE.
Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, în aceeași zi cu Georgia, după ce o cerere similară a fost depusă pe 28 februarie de Ucraina.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!