Nu este deocamdată clar cine îi va succeda lui Jakobsdottir în funcţia de prim-ministru, pe care o deţine din 2017.
„Am decis să cer să fiu eliberată din funcţia de prim-ministru al Islandei şi să candidez la viitoarele alegeri prezidenţiale", a declarat Jakobsdottir într-un mesaj video.
Islanda va organiza alegeri prezidenţiale la 1 iunie pentru a-şi alege noul şef de stat, o funcţie în mare parte ceremonială, fără rol de elaborare a politicilor publice.
Statul insular, cu aproape 400.000 de locuitori, se confruntă cu incertitudini după recentele erupţii vulcanice care au declanşat evacuarea pe termen nelimitat a mii de persoane, adăugând presiuni asupra unei economii care este deja încercată de o inflaţie ridicată şi rate ale dobânzii în creştere.
Islanda face parte din Spaţiul Economic European, dar nu este membră a UE. În schimb, este membră NATO, deşi nu are o armată propriu-zisă.
Actualul preşedinte al Islandei, Guðni Jóhannesson, în vârstă de 55 de ani şi de profesie istoric, a anunţat în discursul de Anul Nou că nu va mai candida pentru un nou mandat, potrivit Iceland Review. El se retrage după două mandate în fruntea ţării. Ales după o campanie de succes în 2016, Guðni declarase că va avea cel mult trei mandate, adică va sta 12 ani la putere. În discursul de Anul Nou a spus însă că a luat în considerare cu atenţie posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat, dar a ajuns la concluzia că într-o societate democratică nu este sănătos ca o persoană să se considere de neînlocuit.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!