„Am anunțat din start că voi opta pentru îngustarea competențelro instituțiilor, or, după mine, acestea sunt prea largi, fapt care ne împiedică să ne concentrăm pe domenii care reprezintă pericol sporit pentru întreaga societate. Astfel noi am fost prntre ce care au propus ca din competemnța procuraturii specializate să fie excluse infracțiunile economice - spălare de bani, evaziuna fiscală și contrabanda, pe criteriul mărimii prejudiciului pe suma care depășește 50 de unități convenționale. Noi în practică am demostrat că acesta era un mecanism defectuos, pentru că nu e un criteriu corect să pui ca temei de delimitare a competenței materiale de la un organ de urmărire penală la altul mărimea prejudiciului. Aceasta în practică provoacă foarte multe discrepanțe, probleme. Când vorbim mai ales de infracțiuni economice, la momentul începerii urmăririi penale avem presupusa bănuială rezonabilă că este un prejudiciu, în cadrul urmăririi penale suma acelui prejudiciu fluctuează în dependență de circumstanțele cauzei. Respectiv, am considerat de cuviință ca acest criteriu să fie exclus din competența PCCOCS, cu atât mai mult că el condiționa și dublarea urmăririi penale. Constatam că aceeași întreprindere sau fenomen era investigat în paralel de două instituții. De aceea, am solicitat excluderea acestui temei, ca să vedem ca fix un temei identic este inclus în delimitarea competenței materiale a CNA - adică nu unități convenționale, dar salarii medii pe economie prognozate pe anul respectiv. Consider că e un temei defectuos, va crea probleme foarte mari în practic. Or, acele cauze penale permanent vor fi sau transmise de la un organ penal la altul, ăn dependență de mărimea prejudiciului confirmat sau nu, sau după caz, de fiecare dată va fi nevoie de intervenția Procurorului General, prin mecanisme exclusiv atribuite prin lege doar lui”, a punctat Victor Furtună, șeful PCCOCS.

„Cu regret, redacția actuală va condiționa migrarea masivă a tuturor cauzelor penale de la organul de urmărire penală din cadrul MAI cu competență teritorială limitată la INI. Va fi exact contrariul la inițiativa care a fost din start, de a îngusta competențele organelor centrale de specialitate, ca să-și permită să se concentreze de la crime grave în sus”, a mai adăugat Furtună.

„Cu referire la modificările propuse la art. 269 din Codul de procedură penală referitoare la competențele CNA, temerea noastră e pe acea specializare susținută a CNA pe criteriile fondurilor UE și în acest sens, propunerea ca CNA să se ocupe doar de formele agravante noi considerăm că la etapa actuală ar deveni ambiguă și ar presupune disfuncționalități pe partea de activitate a organelor de urmărire penală. Dacă ne referim la efectuarea urmăririi penale pe art. 190 și 191, care în prezent sunt de competența CNA, cu referire la circumstața privind folosirea situației de serviciu, iarăși vedem anumite riscuri, în legătură cu condiția în care valoarea prejudiciului cauzat de infracțiune depășește 250 salarii medii lunare, or circumstanța respectivă e una care merită atenție și considerăm că ar fi benefic să fie reexaminat plafonul”, a punctat Alexandru Bejan, secretar de stat MAI.

„Să ținem cont de faptul că acest proiect nu are drept scop soluționarea tuturor problemelor din domeniu, dar are un scop bine determinat, în special de a implementa măsura anti-fraudă”, a comentat, în context, Veronica Roșca.

„Oficiul Avocatului Poporului vine cu o anumită îngrijorare pe marginea modificărilor ce privesc art. 166 prim din Codul Penal - tortura. Noi înțelegem îngrijorarea și din partea colegilor de la PCCOCS - că este un volum enorm de dosare pe alt segment. Totuși, atragem atenția asupra faptului că în primul rând, avem obligațiile asumate prin prisma tratatelor internaționale. Orice justificare a statului în ceea ce privește cadrul legal intern nu poate fi acceptată, trebuie întreprinse măsuri. Da, e un volum enorm, dar poate în această situație ar trebui să fie luat în calcul de a consolida și mai bine capacitățile PCCOCS, dar nu de a elimina acest moment din ceea ce privește capacitățile sale”, a subliniat Valentin Roșca, adjunctul Avocatului Poporului.

„Suntem aici pentru a ne exprima îngrjorarea și dezacordul față de modificările propuse la art. 3 și 4 din proiectul de lege 148. Mai exact, ne opunem retragerii competenței de investigare a formelor agravante de tortură de la structura specializată națională PCCOCS și transferarea acesteia către procuraturile teritoriale. Considerăm că interzicerea torturii e o normă absolută, garantată de Constituția RM și de tratatele internaționale. Această normă nu valorează nimic fără un mecanism eficient de anchetă. Din perspectiva Amnesty International și al mandatelor CEDO, această inițiativă legilslativă reprezintă un regres. Drepturile omului încep cu dreptul fundamental la siguranță și integritate fizică, iar dezasamblarea acestui mecanism de protecție ar însemna un regres major în parcursul nostru european și în domeniul protecției drepturilor omului. Noi vă îndemnăm să nu votați modificarea ce slăbește siguranța cetățenilor în fața abuzurilor de putere”, a menționat Daniela-Filipa Soltan, Amnesty International Moldova.

„În acest proiect eu mă așteptam să discutăm despre angajamentul asumat în raport cu UE și anume măsurile antifraudă. Din discuțiile de astăzi observ totuși că proiectul în principal e cu totul despre altceva și acest lucru trebuie să-l recunoaștem. Cuplarea CNA și PA nu poate avea nimic în comun cu măsurile antifraudă, la fel și cu modificările din partea generală a Codului de procedură penală. CSJ are mai multe propuneri de îmbunătățire a Codului de procedură penală, ele sunt mult mai numeroase decât cele care sunt aici țo cred că ar fi mai eficient ca din acest proiect să fie excluse orice prevederi care nu țin de scopul declarat al acestui proiect.

Proiectul respectiv s-a lăsat cu scandal în Parlament, în ședința din 21 mai, după ce speakerul Igor Grosu l-a lipsit pe deputatul ALexandr Verșinin de dreptul de a lua cuvântul timp de trei ședințe și i-a închis microfonul lui Vasile Costiuc, în momentul în care urma să aibă o luare de cuvânt pe marginea inițiativei legislative, la tribuna centrală. 

Deputata din cadrul Partidului Democrația Acasă, Ana Țurcan-Oboroc, a venit cu o reacție dură, după acțiunile speakerului. „Aceasta e «democrație parlamentară europeană» în colhozul lui Grosu. Ruşine PAS! Jos dictatura!”, a menționat aleasa poporului.

Iar liderul PSRM, Igor Dodon, a făcut o paralelă dintre situația actuală din Legislativ și cea din 8 iunie 2019. „Atunci, cu lumina stinsă, fără microfoane, noi am început ședința Parlamentului în condițiile unui stat capturat. Nimeni nu e veșnic, au mai fost dintre cei care credeau că sunt pe viață. Haideți să ne respectăm unul pe altul. Nu suntem în Coreea de Nord”, a declarat fostul șef de stat.

La rândul său, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, i-a cerut socoteală deputatului PAS Radu Marian, care a comentat cu „alianța Kremlin” după boicotul opoziției din plenul Parlamentului. „Tu ești maladeț, Radu? E normal? Redactează postarea, te rog. Nu ne mai băgați, vă rog, în alianță. Sper că este ultimul incident”, i-a spus Usatîi, de la tribuna centrală, alesului din majoritatea parlamentară. „Să învățați să vă purtați frumos”, i-a replicat Marian.

Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a venit cu o reacție. „O spun cu toată responsabilitatea - incultura, comportamentul discordant, înjurăturile nu vor fi tolerate în această instituție”, a spus speakerul, în plen.

În cele din urmă, scandal și strigăte pe fundal, Igor Grosu a supus votului Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și criminalității organizate). 57 de deputați au votat pentru în lectura I.

Ulterior, deputații din opoziție au blocat tribuna centrală a Parlamentului, în semn de protest, iar la scurt timp au părăsit sala.

Avocata Doina Ioana-Străisteanu a analizat, prin prisma Convenției Europene, scandalul din Parlament. „Expresia „idioți utili” este protejată de ARTICOLUL 10 - libertatea de exprimare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit constant că libertatea de exprimare protejează nu doar ideile primite favorabil, considerate inofensive sau indiferente, ci și expresiile care ofensează, șochează sau deranjează”. De cealaltă parte, deputata PAS Marcela Adam susține că, „în plen au fost sancționate insulta și injuriile venite din partea deputaților lui costișor”.

Situația vine după ce un alt scandal de proporții a izbucnit la ședința Parlamentului din 7 mai, unde dezbaterile pe marginea noului Cod de organizare și funcționare a Legislativului au degenerat într-un schimb dur de replici între PAS și opoziție. Deputatul Partidului „Democrația Acasă” (PPDA), Alexandru Verșinin, a criticat proiectul. „Ce vor ăștia din PAS, stimați cetățeni? Ei vor voturi disciplinate, să-i transforme pe toți deputații în mașinărie de vot: „idioți utili”. 55 cu mâna sus, care votează orice capriciu...”, a declarat parlamentarul. Imediat după aceasta, microfonul i-a fost oprit de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

---