Această situație indică o posibilă nemulțumire a votanților și ridică întrebări privind acuratețea rezultatelor sondajelor.
„Avem 50% refuzuri de a răspunde”, a precizat reprezentanta unui institut sociologic la postul de televiziune.
Acest fenomen sugerează că alegătorii români sunt reticenți să-și dezvăluie opțiunile de vot, chiar și în condiții de confidențialitate.
Experții în sociologie consideră că, deși un anumit nivel de refuz este normal, procentul actual este neobișnuit de mare.
Această tendință ar putea indica un vot masiv de protest, similar cu situația din noiembrie 2024.
Refuzul de a participa la exit-poll-uri poate fi interpretat ca o respingere a figurilor politice percepute ca fiind „ale sistemului”. Această atitudine reflectă o posibilă schimbare în comportamentul electoral al românilor.
În ciuda acestor provocări, procesul electoral continuă. Până la ora 12:30 în ziua votului, aproximativ 4,1 milioane de români își exercitaseră dreptul de vot, inclusiv 530.000 în străinătate, cifrele fiind mai mari ca cele de la scrutinul trecut.
Alegerile prezidențiale din România au fost marcate de un val de atacuri cibernetice revendicate de gruparea pro-rusă NoName057. Atacul s-a produs duminică dimineață, în chiar ziua primului tur, și a vizat atât site-uri ale instituțiilor statului, cât și platformele online ale mai multor candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!