Fiecare parte a plecat cu ultimele drafturi la Washington și Kiev pentru a-i informa pe Donald Trump și Volodimir Zelenski.

Administrația Trump ar urma apoi să se adreseze Moscovei pentru a încerca să avanseze negocierile, a spus el pentru Financial Times.

Fără decizii pe teritorii

După ore de discuții laborioase, care aproape că au eșuat înainte de a începe, echipele americane și ucrainene au ajuns la un acord cu privire la mai multe aspecte, dar au „pus între paranteze” cele mai controversate puncte – inclusiv problemele teritoriale și relațiile dintre NATO, Rusia și SUA – pentru ca Trump și Zelenski să le decidă.

Ucrainenii au declarat că „nu au fost împuterniciți” să ia decizii cu privire la teritoriu – în special cedarea de teritorii, așa cum sugera proiectul inițial – care, conform constituției țării lor, ar necesita un referendum național.

Au existat discuții despre posibilitatea ca Trump să-l primească pe Zelenski la Washington în această săptămână pentru a consolida acordul.

Însă unii membri ai cercului președintelui ucrainean i-au recomandat acestuia să rămână la Kiev, pentru a nu risca o nouă confruntare cu Trump care ar putea compromite progresele înregistrate în weekend, scrie Financial Times.

Puține lucruri din versiunea inițială

Noul proiect, a spus prim-adjunctul ministrului ucrainean de externe, Serghei Kisliția, nu mai seamănă deloc cu versiunea anterioară a propunerii de pace care a fost divulgată și care a provocat agitație la Kiev.

„Au rămas foarte puține lucruri din versiunea inițială”, a spus el.

Kisliția a spus că partea americană părea dispusă să retragă propunerea de a reduce armata ucraineană la 600.000 de soldați. El a spus că negociatorii americani au ascultat cu atenție argumentele ucrainene și au fost de acord să țină cont de aceste puncte.

„Au convenit că numărul armatei ucrainene din versiunea divulgată (a proiectului planului de pace) – indiferent cine l-a redactat – nu mai era în discuție”, a spus el. „Armata va continua să discute aranjamentele”, a adăugat oficialul.

O propunere de amnistie generală pentru potențiale crime de război din proiectul inițial a fost reformulată într-un mod care să răspundă „nemulțumirilor celor care au suferit în război”, a spus el.

La un pas de eșec

Deși negocierile s-au încheiat cu o notă pozitivă, ele aproape că nu au început, potrivit lui Kisliția, care a descris atmosfera de duminică dimineață de la Geneva ca fiind „foarte tensionată”.

Americanii au sosit frustrați de scurgerile de informații către presă din zilele premergătoare întâlnirii și de dezbaterea publică privind originea primului proiect de propunere.

Discuțiile au fost conduse, din partea ucraineană, de puternicul șef de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, și de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, Kisliția și un grup de ofițeri militari și oficiali din serviciile de informații jucând un rol secundar din partea Kievului.

Delegația americană i-a inclus pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul armatei Dan Driscoll, trimisul special al lui Trump pentru Rusia, Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner, a cărui prezență a surprins inițial oficialii ucraineni.

Kisliția a spus că americanii au fost atenți, dornici să asculte punctul de vedere al ucrainenilor și deschiși la sugestii. „Aproape tot ce am sugerat a fost luat în considerare”, a spus el.

O sesiune separată, care a avut loc mai târziu în aceeași zi, a reunit aliații europeni, inclusiv reprezentanți din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și instituțiile UE. Înainte de discuțiile cu SUA, Ucraina a purtat discuții private cu consilierii europeni pentru securitate națională pentru a coordona pozițiile și a identifica prioritățile comune, a spus Kisliția.

Washingtonul trebuie să decidă acum cum și când să prezinte proiectul de acord de pace Rusiei. Kremlinul a declarat luni că nu a văzut încă și nu a fost informat cu privire la proiectul SUA-Ucraina.

Planul de pace inițial petru Ucraina, trasat de Statele Unite în colaborare cu Rusia, cuprindea 28 de puncte și obliga Kievul să renunțe la teritorii pe care le controlează încă în estul țării, să limiteze dimensiunea armatei sale și să accepte că nu va adera niciodată la NATO.

---