Construcțiile cu destinație locativă, de regulă au un termen de rezistență de circa 50-100 de ani, iar foarte multe blocuri au deja termenul depășit.
Cele mai vulnerabile clădiri în caz de cutremur puternic sunt clădirile din perioada sovietică, așa-zisele „hrușciovci”, dar și cele construite în ultimii ani pe piloni de beton.
Institutul de Geologie și Seismologie a realizat câțiva ani în urmă o hartă de microzonare seismică a orașului Chișinău. Potrivit acesteia cele mai periculoase zone în cazul unul cutremur foarte puternic ar fi cele din apropierea râului Bâc și în partea de jos a cartierului Botanica, deoarece sunt terenuri saturate cu apă.
Efectele unui cutremur pe teritoriul țării noastre, identic ca și intensitate cu cel produs în Turcia și Siria, nu ar fi la fel de dezastruase, susțin specialiștii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului din România. Această ipoteză se explică prin faptul că seismele din Vrancea se produc la o adâncime foarte mare în majoritatea cazurilor, circa 100 km, pe când cel produs în Turcia a avut loc la o adâncime de circa 10 km.
Deși este un domeniu de cercetare activ, seismologii nu pot prezice cutremurele. Nimeni nu poate afirma când va avea loc un cutremur major. Se presupune doar, că în Chișinău un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter s-ar solda cu distrugeri masive și pierderi de viață omenești, deoarece majoritatea construcțiilor, mai ales cele vechi, trecând deja prin câteva cutremure nu au fost îngrijite corespunzător și verificate pentru seismo-rezistență.
531 de persoane, cu vârsta de 18+ ani, a participat la sondaj. Datele au fost colectate în perioada 9-12 februarie.
Marja de eroare: +- 4.38%
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!