„Despre scopul real al legii:

În spațiul public s-a indus ideea că legea ar fi vizat doar o anumită categorie de deținuți. Total fals. Scopul ei a fost acela de a oferi o șansă tuturor categoriilor de condamnați, cu accent pe cele mai vulnerabile: minorii, femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii până la 12 ani.

Nu am auzit, oare, de cazuri în care femei – victime ale violenței domestice – au ajuns condamnate la ani grei de închisoare pentru că au încercat să se apere? Sau cazuri în care tinere au fost acuzate de trafic de persoane pentru simpla participare la așa-numite „videochat-uri”? Într-un caz menționat chiar într-un comentariu, o tânără condamnată la vârsta de 19 ani execută deja 10 ani pentru o infracțiune care nu era prevăzută clar în lege la acel moment, și este refuzată la amnistie.

2. Deținuții pe viață – între realitate juridică și mituri publice:

Da, legea se aplică și deținuților condamnați pe viață. Însă trebuie să reamintim că, până în 2002, Codul penal prevedea detenție pe viață chiar și pentru infracțiuni unice, precum tentativa de omor asupra unui polițist. Mulți dintre acești oameni au acum peste 70 de ani și au executat deja peste 30 de ani de pedeapsă. Sunt ei, cu adevărat, un pericol iminent pentru societate?

Și totuși, aceștia NU au fost cei eliberați recent. Dar despre asta – în partea următoare.

3. Aplicarea legii nu este automată:

Atât Legea amnistiei, cât și Codul penal prevăd clar că eliberarea condiționată sau reducerea pedepsei NU sunt automate. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) POATE propune, iar judecătorul, în baza propriei evaluări, POATE aproba. Nu este o obligație.

4. Procedura legislativă – total transparentă:

Proiectul legii amnistiei a fost aprobat în 2021, în două lecturi, cu vot unanim – guvernare și opoziție deopotrivă. A fost dezbătut în audieri publice și a primit avize pozitive de la Ministerul Justiției, CNA și, ulterior, Curtea Constituțională a validat constituționalitatea legii. Mai mult, formularea referitoare la deținuții pe viață a fost modificată exact așa cum a propus Ministerul Justiției în avizul Guvernului (a se vedea imaginea 1 anexată).

5. Modificările ulterioare – absolut legale și transparente:

Prima modificare, și practic cel mai mult comentată ultimele zile, a venit ca și propunere de la autoritățile care implementau legea (MJ și ANP) și a vizat operarea mai multor modificări care urmăreau să excludă deficiențele sau prevederile interpretabile. Inclusiv excluderea experților psihologi atestați. Surpriza este că așa-numitul amendament pe sub masă, strict secret, numiți-l cum vreti, nu a fost deloc un amendament, ci un ditamai proiect de lege, votat în două lecturi – și din nou – unanim de toti deputații prezenți, și cu avizele pozitive din partea tuturor instituțiilor (a se vedea imaginea 2 anexată). Și, ATENȚIE, necesitatea implicării evaluării psihologului nu a fost exclusă , ea fiind în continuare prezentă în alin. (1) al legii, care se referă la absolut toate categoriile de condamnați.

Următoarea modificare presupune excluderea sintagmei ”cu condiția lipsei riscului de recidivă” de la articolul (7), alin 1 lit d). Asta deoarece această prevedere se bătea cap în cap cu prevederea din alin (1) al legii, care prevedea următoarea formulare ”în condițiile riscului de recidivă mediu sau redus”, si este exact formularea prezentă în alte legi. Iarăși – în art. !î1

Ultima modificare, din nou, de natură tehnică, la fel ca și cea de mai sus, ținea de introducerea la art. 7, pe lângă termenul de reducere a pedepsei, a termenului de comutare a pedepsei. Asta deoarece Codul Penal, prevede, la art. 107 anume termenul de comutare (adică schimbare) a pedepsei când vine vorba de deținuții pe viață, deoarece, logic, unui deținut pe viață nu îi poți reduce termenul cu un X număr de ani.

Aceste două modificări au fost făcute sub formă de amendamente și integrate în alte proiecte de lege care vizau modificări la Codul Penal. Totodată, eu am semnat ambele amendamente, fără să pasez către cineva din colegi (asa cum mai practică unii la moment), deoarece nu era deloc nimic dubios sau problematic în modificările respective. Totodată, toate amendamentele au fost publicate pe pagina Parlamentului și transmise deputaților din Comisia juridică pe poșta electronică anterior examinării în comisie. Mai mult decat atât, unii juriști (care elementar nu verifică informația înainte de a se expune, dar au preluat doar ce a dat partidul în comunicat), dar și unii blogeri au promovat inclusiv falsul că amendamentele ar fi fost înregistrate cu o zi înainte de votare. NIMIC mai FALS: primul amendament datează din 1 iunie 2022 și a fost votat în Comisia juridica peste două luni – la 28.07.2022. Iar al doilea a fost înregistrat la 8 noiembrie 2022 și aprobat în Comisia juridică la 17 noiembrie 2022.

6. Aplicarea legii – problema reală:

La începutul anului 2023, am fost sesizată în cadrul unei discuții/ședințe cu conducerea statului, despre faptul că Procuratura Generală ar fi ridicat anumite întrebări vizavi de aplicarea prevederii referitoare la deținutii pe viață. Solicitarea în adresa mea și a instituțiilor direct vizate a fost să examinăm minuțios situația la acea etapă și să vedem dacă sunt careva riscuri cu privire la eliberarea deținuțior potențial periculoși. În acest sens, am convocat la Parlament o ședință de lucru cu participarea conducerii PG, SIS și ANP. Ulterior ședinței, ANP a prezentat un tabel desfășurat cu datele referitoare la fiecare deținut de la Rezina, riscul de recidivă, motivul condamnării, ani executați efectiv și potențial când ar putea fi eliberat dacă i-ar fi acceptată cererea de amnistie. Această informație am transmis-o în adresa PG și directorului SIS – cu solicitarea expunerii lor – prin prisma informațiilor poate diferite pe care le-ar putea poseda instituțiile lor – și dacă este necesar – să intervenim cu modificări la lege (imaginea 3 în anexă). Nu au revenit prin email, dar în discuțiile telefonice ulterioare mi-au comunicat că nici ei nu văd necesitatea de modificare a legii.

Adevărata problemă nu este legea sau modificările sale. Ci modul în care ANP și instanțele de judecată au aplicat-o. Există semne de întrebare majore privind caracterizările pozitive oferite unor deținuți cu profil periculos. De asemenea, cei eliberați au fost eliberați nu în baza Legii amnistiei, ci în baza Codului Penal, fără o argumentare suficientă. Aici este cazul ca CSM și instituțiile anticorupție să analizeze minuțios situația.

7. Acuzațiile personale – fără fundament:

S-a vehiculat că eu sau tatăl meu am fi avut un interes personal în eliberarea anumitor persoane. Tatăl meu a reprezentat doi deținuți care au fost refuzați de instanțe. Persoana invocată – Radulov – a fost eliberată în baza art. 91 Cod penal, și nu în baza Legii amnistiei. Mai mult, a fost reprezentat de un alt avocat. Al doilea condamnat este în continuare în penitenciar. Speculațiile și manipulările din presă au afectat profund imaginea mea și a familiei mele.

8. Răspundere, anchetă și adevăr:

Susțin pe deplin o anchetă minuțioasă privind toate aceste cazuri. Sunt direct interesată ca adevărul să iasă la iveală. Voi coopera deplin cu toate instituțiile abilitate.

9. Mesaj pentru mass-media:

Cer presei să corecteze informațiile false și manipulatoare distribuite până acum. Acestea au afectat semnificativ onoarea si demnitatea mea si a apropiaților mei. Acest apel se referă și la Partidul Acțiune și Solidaritate”, a punctat Olesea Stamate.

Pe 4 aprilie 2025, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate și din fracțiune, care i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar.

Olesea Stamate, la rândul său, a anunțat că „a primit cu înțelegere” decizia foștilor săi colegi. „Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”, a declarat aceasta.

Ulterior, Stamate a dat de înțeles că deocamdată, nu planifică să-și depună mandatul de parlamentară, așa cum i-a cerut liderul formațiunii, Igor Grosu. „Așa cum am promis și în campania electorală, și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție”, a declarat deputata.

Decizia PAS a venit după scandalul pe eliberarea din pușcărie a mai multor deținuți, condamnați pe viață, care a fost posibilă în urma unor modificări legislative promovate de Stamate încă în 2022, inclusiv la Legea amnistiei.

În context, liderul PLDM, Vlad Filat, susține că „Olesea Stamate este doar o piuliță în toată această guvernare incompetentă”. „Ea este de vină pentru că a propus niște modificări ce au permis mai multor criminali să ajungă la libertate, dar le-au votat toți deputații PAS. Acum ne întrebăm, ei citesc vreodată ce votează? Și dacă citesc, ei măcar înțeleg ceva?!”, a comentat fostul premier.

Și primarul de Chișinău, Ion Ceban, a venit cu o reacție după ce Olesea Stamate a fost exclusă din PAS, în contextul scandalului privind eliberarea din închisoare a unor persoane condamnate pe viață. „Este extrem de grav ceea ce s-a întâmplat și vă invit pe toți să vă dați demisia odată și odată, mamă de incompetenți ce sunteți, pentru că ați pus în pericol securitatea națională”, a declarat edilul într-un filmuleț postat pe rețelele de socializare.

Totodată, și fostul viceministru al Justiției Nicolae Eșanu a comentat scandalul cu Legea Amnistiei, subliniind rolul șefei statului în acest proces, căreia îi revine atribuția de a promulga legile votate de Parlament, ulterior acestea fiind publicate în Monitorul Oficial, moment din care intră în vigoare. „Autorii comunicatului și cei care au reacționat nu știu că procesul legislativ include și etapa promulgării sau nu au curajul să întrebe de ce erorile respective nu au fost depistate la etapa promulgării?”, se întreabă juristul.

Replici tăioase pe legea Amnistiei au avut loc și la ședința de vineri a Parlamentului. Deputatul PSRM Grigore Novac a declarat că deputații PAS „au dat cu nasul în greblă”, după ce au votat proiectul, iar acesta a dus la consecințe grave pentru societate - eliberarea criminalilor din detenție. La rândul său, deputatul PAS Igor Chiriac a intervenit și a propus „să fie identificate mecanismele cu care se va putea opera, pentru ca lucrurile care s-au întâmplat să nu se mai întâmple pe viitor”. „Nu umblați cu minciunica, că eu vă prind repede”, i-a răspuns socialistul.

În același context, deputata PAS Ana Racu, juristă de profesie, le-a cerut parlamentarilor din opoziție să nu „exagereze și catastrofizeze”, atunci când comentează scandalul iscat după ce s-a aflat că mai mulți condamnați pe viață, inclusiv pentru omoruri la comandă, au fost eliberați din penitenciare, în baza unei legi aprobate de partidul de guvernământ. „Indiferent că iese un interlop sau altul, avem un război în coaste, îți poate cădea o dronă în cap, nu mai catastrofizați”, a spus Racu.

Mai nou, Procurorul General Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională pe modificările scandaloase la Legea amnistiei: „Sunt schimbări ce pot pune în pericol siguranța publică”.

Unul dintre cei eliberați a fost Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață. La scurt timp, după ce societatea s-a scandalizat de aceste decizii, „Sinii” a fost reținut într-un alt dosar, în care figurează ca bănuit de comiterea unui omor.

Fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a explicat că în 2008, PCRM a modificat Codul Penal, astfel încât pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de Alexandr Sinigur a fost redusă.

Fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, s-a arătat indignat de decizie. „După grațierea traficanților de droguri, guvernarea a făcut pasul următor și a deschis ușa Penitenciarului Nr.17 și pentru interlopii condamnați pe viață. Pe ce temei și cine va răspunde dacă acesta recidivează”, a scris Stoianoglo.

Și fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a venit cu un comentariu. „A fost necesar Parlamentul să reducă pedeapsa pentru unele infracțiuni grave și deosebit de grave de corupție în 2024?”, a scris acesta pe rețele.

Și sentința lui Denis Russu, unul dintre condamnații în dosarul privind atacul armat asupra încasatorilor de la magazinul „Metro”, din mai 2014, a fost revizuită de instanță.

Iurie Radulov, cunoscut în lumea interlopă ca „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru 10 crime la comandă și 11 tentative de omor, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, după ce a fost eliberat recent din pușcărie.

Deputata PAS, Olesea Stamate, a dezmințit informațiile că tatăl său, Coval Vladimir, a fost avocatul lui Radulov Iurie. Ea a precizat că tatăl său într-adevăr l-a reprezentat pe criminal în solicitarea privind aplicarea amnistiei, care însă a fost refuzată, atât de prima instanță, cât și de instanța de apel, iar ultimul și-a schimbat apărătorul: „Orice interes personal al meu sau al apropiaților mei în acest subiect este doar o următoare bârfă, aruncată în spațiul public ca să mă discrediteze.”

În total, 24 de condamnați pe viață s-au ales cu sentința revizuită, dintre care 9 au fost eliberați, în 2024 și 2025.

---