Anul 0131
Roșia Montană este atestată documentar (înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior) Roșia Montană, cunoscută în antichitate sub numele de Alburnus Maior, a fost un important centru minier roman. Această localitate a jucat un rol crucial în exploatarea aurului din Munții Apuseni, contribuind semnificativ la economia Imperiului Roman. Documentele descoperite aici, cunoscute sub numele de tăblițe cerate, oferă o imagine detaliată a vieții economice și sociale din acea perioadă.

Anul 1696
Apare, în tipografia instalată la mănăstirea Snagov, prima tipăritură: „Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena". Cartea, publicată sub îngrijirea lui Antim Ivireanul, era dedicată lui Constantin Brâncoveanu. Antim Ivireanul, o personalitate marcantă a culturii românești, a fost un inovator în domeniul tiparului. Activitatea sa la mănăstirea Snagov a contribuit la răspândirea culturii scrise în Țările Române, iar dedicarea lucrării lui Constantin Brâncoveanu subliniază legătura strânsă dintre biserică și domnie în acea perioadă.

Anul 1857
Apare, la București, ziarul unionist „Concordia", care, în același an, își schimbă denumirea în „Românul" (director C.A. Rosetti). „Românul" a fost un ziar de mare influență în perioada premergătoare Unirii Principatelor Române. Sub conducerea lui C.A. Rosetti, publicația a promovat ideile unioniste și a jucat un rol esențial în formarea opiniei publice favorabile unirii Moldovei cu Țara Românească.

Anul 1885
Spiru Haret este numit secretar general al Ministerului Instrucției și al Cultelor. Spiru Haret, un reformator al sistemului educațional românesc, a avut un impact durabil asupra învățământului din România. Prin reformele sale, a modernizat sistemul educațional, punând accent pe educația științifică și tehnică, aspecte care au influențat și dezvoltarea educației în Basarabia.

Anul 1918
Femeile britanice peste 30 de ani primesc drept de vot. Acest eveniment marchează un moment crucial în istoria drepturilor femeilor, reflectând schimbările sociale și politice de la începutul secolului XX. Deși nu are o legătură directă cu Moldova, mișcările pentru drepturile femeilor din Europa au influențat și societatea românească, inclusiv în Basarabia.

Anul 1919
Adunarea Națională rezultată în urma alegerilor din 19 ianuarie 1919 și-a început lucrările în orășelul Weimar, urmând să dea Germaniei o Constituție. După orașul unde s-au desfășurat lucrările adunării, au fost denumite ulterior „Republica de la Weimar" (1919-1933) și constituția după care se va conduce aceasta - „Constituția de la Weimar". Constituția de la Weimar a fost un document progresist pentru acea vreme, introducând principii democratice și drepturi fundamentale. Deși evenimentul este german, ideile democratice promovate au avut ecouri în întreaga Europă, inclusiv în România și Basarabia, influențând evoluțiile politice ulterioare.

Anul 1945
Decret-lege privind statutul naționalităților, potrivit căruia toți cetățenii sînt egali în fața legii și se bucură de aceleași drepturi civile și politice, fără deosebire de rasă, naționalitate, limbă sau religie. Statutul prevedea pedepsirea prin lege a manifestărilor urii de rasă sau a naționalismului. Acest decret-lege a fost un pas important spre egalitatea în drepturi în România postbelică, având un impact semnificativ și asupra minorităților din Basarabia. Promovarea egalității și combaterea discriminării au fost esențiale pentru coeziunea socială într-o regiune cu o diversitate etnică semnificativă.

Anul 1952
Elisabeta a II-a devine regină a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord după moartea tatălui ei, regele George al VI-lea. Domnia reginei Elisabeta a II-a a fost una dintre cele mai lungi și stabile din istoria monarhiei britanice. Deși evenimentul nu are o legătură directă cu Moldova, influența Marii Britanii în politica internațională a avut repercusiuni globale, inclusiv în Europa de Est.

Anul 1991
Ministerul Român de Externe dă o declarație prin care propunea desființarea, pînă la mijlocul anului 1991, a tuturor structurilor militare ale Tratatului de la Varșovia. Toate statele membre ale pactului ceruseră același lucru. La 1 iulie 1991, la Praga, a fost semnat Protocolul de încetare a valabilității Tratatului de la Varșovia (încheiat la 15 mai 1955). Desființarea Tratatului de la Varșovia a marcat sfârșitul unei ere de influență sovietică în Europa de Est. Pentru Moldova, acest eveniment a însemnat o oportunitate de a-și redefini politica externă și de a se apropia de structurile europene și euro-atlantice.

Anul 2023
Două cutremure cu magnitudinea Mww 7,8 și 7,5 s-au produs în apropierea graniței dintre Turcia și Siria, cu o intensitate maximă Mercalli de XII (Extremă). Cutremurele au provocat numeroase replici și un număr de 57.658 de morți. Aceste cutremure devastatoare au avut un impact umanitar major, atrăgând atenția internațională asupra nevoii de ajutor și reconstrucție. Deși Moldova nu a fost direct afectată, solidaritatea internațională și mobilizarea pentru ajutor umanitar au fost exemple de cooperare globală în fața dezastrelor naturale.

---