În credința populară, noaptea de 12 spre 13 noiembrie era numită Noaptea Strigoilor. Se credea că spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie cu „strigoii vii”. Cei mai periculoși strigoi erau vârcolacii despre care se credea că ar locui în văzduh, printre nori sau deasupra norilor. Ei erau considerați „răspunzători” pentru eclipse pentru că ”ar mușca” din Lună sau din Soare
Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, în amintirea prezenţei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.
Superstiţiile din bătrâni arată că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară.
Fetele şi băieţii necăsătoriţi fac vrăji pentru a-şi ghici ursitul sau ursita. Pentru a trage cu ochiul în viitor, iată câteva vrăji care se practică în noaptea de Sfântul Andrei:
- Una dintre acestea este „Păzitul usturoiului” – un fel de serbare nocturnă colectivă, cu multă mâncare şi băutură. Bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi care se pun într-o covată şi sunt păziţi toată noaptea de o femeie bătrână la lumina unei lumânări. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău. Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane şi folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel, când fetele sosesc acasă, seamănă un căţel de usturoi într-un cocoloş de aluat. După felul în care încolţeşte şi creşte acest usturoi, se fac prognosticuri de măritiş.
- Fetele, ca să-şi vadă ursitul, îşi puneau seara sub pernă 41 de fire de grâu, iar când se culcau spuneau: „Voi, 41 de fire de grâu/ Eu voi adormi/ Şi voi hodini/ Dar eu mă rog lui Dumnezeu/ Să-mi trimită îngerul meu/ Cel ce mi-e dat de Dumnezeu”.
- Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi cescuţă, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viseze ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.
- Un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului.
- În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit.
- Un alt obicei de a ghici viitorul constă în a privi un pahar cu apă neîncepută, în care se aruncă o verighetă sfinţită de preot, în mijlocul căruia apare chipul ursitului.
- Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.
- Noaptea înainte de culcare se pune sub pernă un pieptene şi o oglindă, se spune că îți vei vedea ursitul.
- Se ia o farfurie cu apă, în ea se picură două picături de ceară, una eşti tu iar a doua picătură este băiatul la care te gândeşti. Ele se fugăresc prin apă, iar dacă se unesc, se spune că o să fiţi împreună.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!