„Imediat după alegerile prezidențiale, Igor Dodon mi-a propus să mă înscriu pe lista PSRM la alegerile parlamentare. Aceasta, desigur, este o ofertă foarte măgulitoare și nobilă din partea lui. În plus, în timpul campaniei pentru scrutin am lucrat destul de strâns cu mulți reprezentanți ai acestei echipe și am rămas cu cele mai bune impresii despre ei. De asemenea, am primit și primesc în continuare multe oferte pentru a veni la șefia altor formațiuni politice. Dar nu cred că tocmai aceasta este calea care va conduce poporul Moldovei spre victoria binemeritată. Cu tot respectul pentru acești politicieni.

Lupta nu ar trebui să se dea pentru fotolii parlamentare, ci pentru o nouă majoritate parlamentară, o majoritate care poate schimba viețile oamenilor din țară, una capabilă să gestioneze statul în mod competent, unind societatea cu ajutorul unor noi obiective inteligibile, realizabile, verificabile. Profesorii, fermierii, medicii, pensionarii, tinerii trebuie să simtă în sfârșit că Republica Moldova este țara lor și nu o jucărie în mâna unor figuri politice periculoase și imprevizibile.

Oamenii trebuie să realizeze că actuala dictatură, suprimarea libertăților civile și cenzura sunt un semn de slăbiciune, un semn al fricii autorităților de oameni. Cei puternici și drepți nu se tem de libertățile civile. Prin urmare, trebuie, printre altele, să restabilim încrederea cetățenilor în democrație, în faptul că pot câștiga în alegeri. Și acest lucru ar trebui făcut nu după alegeri, ci acum.

Anume din acest motiv consider că pot fi inițiatorul unui dialog între partide larg și public. Desigur, vorbim despre partidele de opoziție. Și prin dialog am în vedere o vorbăraie, ci un schimb de opinii bazat pe principii, care va oferi răspunsuri specifice la cele mai importante întrebări.

Spre exemplu, planificăm noi să ajungem la putere și să preluăm întreaga responsabilitate pentru starea de lucruri din țară? Sau vom continua să stăm cuminți și să așteptăm să treacă pe alături nemila autorităților?

Acele partide și politicieni care vor putea oferi răspunsuri la aceste întrebări, și nu doar să lanseze intrigi despre viitoarele blocuri și numărul de mandate care le va reveni în Parlament, vor fi, fără îndoială, apreciate de alegători. Prin urmare, consider că acest dialog ar trebui să fie cât mai deschis și public posibil, fără nicio restricție pentru mass-media”, a punctat Alexandr Stoianoglo.

Alexandr Stoianoglo a candidat la alegerile prezidențiale din toamnă, fiind susținut de PSRM. Acesta a trecut în turul II al scrutinului, unde s-a duelat cu Maia Sandu, candidata susținută de PAS. În primul tur, niciun candidat la prezidențiale nu a reușit să ia fotoliul de șef de stat. Sandu a luat puțin peste 41%, fiind urmată de fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, cu puțin peste 26%.

Pe 26 septembrie, Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianolgo, a fost demis la doi ani de când a fost reținut și scos din funcție. Maia Sandu a semnatvdecretul de destituire a acestuia.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Alexandr Stoianoglo a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Alexandr Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe 8 octombrie. În aceeași seară, Procurorul General suspendat a declarat ce voia să zică la briefingul de presă, înainte de reținere.

O lună mai târziu, pe 9 decembrie 2021, șeful suspendat al PG a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile. Tot atunci instanța i-a interzis să participe la evenimente publice, inclusiv emisiuni televizate sau interviuri.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare din iulie 2021. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Ulterior, Comisia de Evaluare i-a dat nota doi, iar raportul stă și astăzi pe masa președintei Maia Sandu, care ezită să ia o decizie pe demiterea lui Stoianoglo din funcție.

Cazul a ajuns până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a comunicat în regim de urgență Guvernului ambele plângeri depuse de Procurorul General suspendat, care invocă îngrădirea dreptului la circulație și proceduri penale arbitrare. La sfârșitul lui august, instanța i-a întors, după aproape un an, pașaportul lui Stoianoglo și i-a anulat mai multe interdicții la declarații și întruniri publice.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

---