[1411]
În urma campaniilor de succes din timpul Interregnumului otoman, Musa Çelebi, unul dintre fiii lui Baiazid, devine sultan al Imperiului Otoman cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân. Această perioadă de instabilitate în Imperiul Otoman, cunoscută sub numele de Interregnumul otoman, a fost marcată de lupte interne pentru putere între fiii sultanului Baiazid I. Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești, a jucat un rol crucial în susținerea lui Musa Çelebi, consolidând astfel relațiile politice și militare cu otomanii. Această alianță a avut un impact semnificativ asupra regiunii, influențând echilibrul de putere în sud-estul Europei.

[1600]
În drumul său pentru a fi ars pe rug pentru erezie, la Campo de' Fiori din Roma, filosofului Giordano Bruno i se pune pe limbă o menghină de lemn pentru a-l împiedica să vorbească. Giordano Bruno a fost un filosof, matematician și teolog italian, cunoscut pentru ideile sale revoluționare despre univers și religie. Condamnat de Inchiziția Romană pentru erezie, Bruno a refuzat să-și retracteze convingerile, ceea ce a dus la execuția sa. Moartea sa a devenit un simbol al luptei pentru libertatea de gândire și exprimare, influențând ulterior mișcările de reformă și iluminismul european.

[1866]
Pe baza decretului lui Alexandru Ioan Cuza, din 1865, a început să funcționeze Banca României, constituită prin transformarea filialei din București a Băncii Imperiului Otoman; primul președinte al băncii a fost Ion Ghica (17 februarie/2 martie). Înființarea Băncii României a reprezentat un pas important în dezvoltarea economică a Principatelor Unite, oferind un cadru financiar stabil și facilitând tranzacțiile comerciale. Ion Ghica, un politician și diplomat de seamă, a fost numit primul președinte al băncii, contribuind la consolidarea sistemului bancar românesc și la integrarea economică a regiunii.

[1867]
S-a realizat dualismul austro-ungar luand astfel naștere Imperiul Austro-Ungar. Formarea Imperiului Austro-Ungar a avut implicații majore pentru Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru teritoriile locuite de români. Dualismul a creat un sistem politic complex, în care Ungaria și Austria aveau guverne separate, dar împărtășeau un monarh comun. Această structură a influențat relațiile etnice și politice din regiune, având un impact asupra comunităților românești din Transilvania și Bucovina.

[1941]
Al Doilea Război Mondial: Părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei (evrei și ucraineni). Kolbe și-a dat viața în schimbul eliberării altui prizonier, tatăl unor copii, la Auschwitz. Maximilian Kolbe este cunoscut pentru sacrificiul său suprem, devenind un simbol al altruismului și curajului în fața opresiunii naziste. Arestarea și moartea sa la Auschwitz au evidențiat brutalitatea regimului nazist și au inspirat numeroase persoane să lupte împotriva nedreptății și persecuției.

[1950]
Prin decret al Consiliului de Miniștri, a fost modificat statutul de organizare și funcționare a Academiei, devenită Academia Republicii Populare Române. Această schimbare a reflectat transformările politice și sociale din România postbelică, când regimul comunist a început să-și consolideze controlul asupra instituțiilor culturale și academice. Academia a fost reorganizată pentru a se alinia cu ideologia oficială, influențând direcția cercetării și educației în țară.

[1987]
Pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, în România au avut loc mai multe manifestații de protest. La Iași, studenții au manifestat împotriva condițiilor inumane din cămine, scandând „Vrem apă să ne spălăm și lumină să învățăm!”. Aceste proteste au fost un precursor al mișcărilor de revoltă care au culminat cu Revoluția din 1989. Nemulțumirile studenților reflectau condițiile dificile de trai și lipsa de libertăți fundamentale, contribuind la creșterea tensiunilor sociale și politice din România comunistă.

[1993]
Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu "â" în interiorul cuvântului și a formei "sunt" în loc de "sînt". Această decizie a fost parte a unui efort mai larg de a standardiza și moderniza limba română, reflectând schimbările culturale și politice din perioada post-comunistă. Modificările ortografice au fost primite cu diverse reacții, dar au contribuit la clarificarea și uniformizarea regulilor de scriere în limba română.

[1999]
NATO a aprobat un "plan de operare" pentru o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Kosovo (KFOR), care să cuprindă 26.000 de oameni. Intervenția NATO în Kosovo a fost un moment crucial în politica internațională, având ca scop stabilizarea regiunii Balcanilor după conflictele etnice și violențele din anii '90. Această acțiune a subliniat angajamentul comunității internaționale de a preveni genocidul și de a promova pacea și securitatea în Europa de Sud-Est.

[2008]
Kosovo își declară independența față de Serbia. Declarația de independență a Kosovo a fost un moment istoric, marcând sfârșitul unei lungi perioade de tensiuni și conflicte în Balcani. Recunoașterea internațională a Kosovo a fost variată, cu unele țări, inclusiv România, refuzând să o accepte inițial. Această situație a generat dezbateri intense despre suveranitate, autodeterminare și stabilitatea regională.

---