Angelica și Leo locuiesc împreună mai bine de un an, au un cont comun la bancă și bunuri procurate împreună. Cuplul și-ar dori să-și înregistreze relația, însă statul R. Moldova nu le oferă acest drept, Angelica fiind lesbiană, iar Leo - o persoană non binară, trans masculină, care a ales să păstreze genul feminin în acte. După decizia CEDO din 17 ianuarie 2023, perechea este decisă să lupte în instanță pentru a deveni o familie recunoscută din punct de vedere legal în R. Moldova.

„Acum, putem cere aceste drepturi și am decis că cuplul nostru cu siguranță va merge la litigare (deschide un proces), dacă ni se vor refuza”, spune Angelica Frolov, care este coordonatoare de program lobby și advocacy la centrul Genderdoc-M, o organizație ce promovează drepturile persoanelor LGBT+ în R. Moldova.

În prezent, în R. Moldova, o persoană de orientare homosexuală nu poate dona sânge și nu-și poate da consimțământul pentru partenerul său în cazul unor intervenții medicale de urgență, nu poate moșteni bunurile adunate împreună cu partenerul după decesul acestuia.

Leo și Angelica își doresc să poată avea aceste posibilități și speră că, după ce va fi votată o lege ca urmare a deciziei CEDO, toate cuplurile homosexuale din R. Moldova care își doresc să-și înregistreze relația o vor putea face și vor beneficia de toate ce presupune aceasta.

„Iar asta înseamnă să ai dreptul să moștenești bunurile procurate în timpul relației, să ai drepturi asupra copilului celuilalt partener (dintr-o relație anterioară, cum se întâmplă în cazul cuplurilor de femei) pe care l-ați crescut împreună, să ai dreptul de a nu mărturisi împotriva partenerului în instanță sau, în cazul decesului, celălalt partener să aibă dreptul asupra corpului și modului de a fi înmormântat cerut de acesta”, enumeră Angelica.

Partenerul său consideră, de asemenea, că decizia CEDO ar putea determina o îmbunătățire a modului în care R. Moldova își protejează cetățenii LGBT+, în special, ca urmare a cazurilor sonore de anii precedenți, a tânărului Marin Pavlescu, hărțuit în armată, după ce s-a aflat că este gay, și a lui Felis, adolescenta trans care s-a sinucis după ce a fost agresată la școală din cauza identității sale.

„Suntem toți cetățeni ai aceleiași țări, dar cu drepturi diferite. Noi cu Angelica am discutat și este evident că ne-am dori să fim o familie recunoscută de stat. În momentul în care toată lumea plătește taxe și are o funcție în această societate, trebuie să vedem că și statul își protejează cetățenii”, spune Leo, care este coordonatorul grupului de suport pentru persoanele trans-gen la Genderdoc-M.

El și Angelica afirmă că aspectele pur juridice de care se bucură persoanele heterosexuale sunt necesare și pentru cuplurile de același sex.

„Validarea identității de gen, a orientării sexuale este importantă pentru fiecare persoană. Și e important pentru un cuplu să se simtă o familie. Una e să faci o nuntă simbolică în Portugalia, unde persoanele fără cetățenie au dreptul să se căsătorească, și e cu totul altceva să vezi că, la tine acasă, statul îți oferă aceste drepturi și te vede ca pe o familie, din punct de vedere legal”, explică Leo.

Cuplul povestește că mulți dintre cunoscuții lor, care nu se simțeau protejați acasă, au ales să plece peste hotare pentru a-și oficializa relația, iar apoi au decis să rămână definitiv acolo.

„Poți să te simți bine în țară, să fii împlinit la muncă și în carieră, dar, când înțelegi că statul nu-ți oferă posibilitatea să creezi o familie care va fi recunoscută, îți resetezi prioritățile. De exemplu, cunosc un cuplu de fete cu copil, care au plecat recent din țară, fiindcă vor o viață fericită pentru copilul lor, iar asta e de înțeles”, adăugă Leo.

După izbucnirea războiului din Ucraina, la centrul Genderdoc-M ajung mulți refugiați care sunt membri ai comunității LGBT+, dar și persoane care au fugit de persecuții din Rusia, după ce acolo a fost votată o serie legi anti-LGBT. Cei care erau în cupluri sau au format cupluri cu cetățeni ai R. Moldova nu pot avea permise de ședere mai mult de trei luni aici.

„Atunci când vorbim despre heterosexuali, este suficient ca omul să se căsătorească și, pe baza asta, primește permis de ședere pentru atâta timp cât vrea să se afle aici. Un cuplu homosexual nu are această posibilitate, iar asta e o tragedie. Inclusiv din acest motiv, ca să avem grijă și de cuplurile cu diferite cetățenii, e important ca legea sa fie votată”, punctează Angelica.

Citiți continuarea pe moldova.europalibera.org.

CEDO a hotărât că statele din Consiliul Europei, inclusiv Moldova, trebuie să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex. Decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a fost pronunțată la data de 17 ianuarie, în cazul Fedotova vs Rusia, care se referă la refuzul Moscovei de a proteja și recunoaște familiile care sunt formate din persoane de același sex.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News