Evenimentul a avut loc în contextul prăbușirii Uniunii Sovietice, fapt ce a permis adoptarea, la 31 august 1989, a Legii cu privire la limba română şi revenirea la grafia latină; adoptarea tricolorului românesc ca drapel de stat al republicii, la 27 aprilie 1990; adoptarea Declarației de suveranitate, la 23 iunie 1990, și într-un final, a Declarației de Independență de la 27 august 1991.
La primul „Pod de flori”, organizat pe 6 mai 1990, dată la care frontiera către Basarabia a putut fi trecută fără acte, au participat peste un milion de oameni. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a populației de pe cele două maluri ale Prutului. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.
Dimineața devreme, din diferite colțuri ale Moldovei au pornit spre Prut mii de autocare și mașini particulare. Trenul Chișinău-Ungheni era plin până la refuz. Locuitorii din localitățile de pe malul Prutului, îmbrăcați în straie de sărbătoare și cu o mulțime de steaguri tricolore, soseau în coloane spre punctele de destinație.
Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 şi 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport şi viză. În acest sens, au fost create de-a lungul frontierei de 700 km a Prutului opt puncte de trecere: Miorcani - Pererita, Stânca - Costești, Iași - Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albița - Leușeni, Fălciu - Țiganca, Oancea - Cahul şi Galaţi - Giurgiulești.
La ora 12:00, ora oficială a Bucureștiului, devenită şi ora oficială a Chișinăului, un sobor de preoți a oficiat un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga şi din dreapta Prutului au răsunat, pentru prima dată, după decenii, împreună. Apoi, apele Prutului au primit din cea mai nordică așezare de pe harta României, de la Miorcani, şi de-a lungul întregului curs, ofranda de flori, dăruită de cei prezenți într-un gest simbolic.
Cel mai emoționant moment a fost trecerea Prutului de către cetățenii români. S-au întâlnit zeci de mii de rude apropiate, printre care frați și surori, veri, bunei și nepoți. S-au prezentat spectacole de muzică şi jocuri populare, s-au întins mese, s-au depănat amintiri și s-au legat noi prietenii, scrie moldpres.md.
Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii din actuala Rep. Moldova au putut intra în România fără acte.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!