22,46 lei/l Benzină A95 scade mâine la 22,46 lei/l cu 14 bani, motorină 19,06 lei/l; ANRE actualizează prețurile 3 3 persoane grav rănite în accidentul de la Congaz; VW a lovit tractor apoi a fost proiectat în contrasens pe M3 3,4 mld lei Statul datorează fermierilor 3-4 miliarde lei; moțiune simplă împotriva ministrei Agriculturii pe tema datoriilor 19,80 lei Euro la 19,80 lei, dolar 16,91 lei azi la BNM; leul se întărește ușor față de euro, cedează la dolar
File din trecut: Conferința de la Montreux și impactul asupra Mării Negre

Pe 20 iunie, istoria a fost marcată de Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice și de canonizarea lui Ștefan cel Mare.

Foto: UNIMEDIA

0451 A avut loc Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice
ultima mare bătălie a antichității, în care o coaliție romano-vizigotă a oprit expansiunea hunilor în Europa Vestică. Această bătălie a fost crucială pentru Europa, deoarece a marcat sfârșitul expansiunii hunilor conduși de Attila. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, stabilizarea Europei de Vest a influențat indirect și regiunile estice, inclusiv teritoriile care vor deveni mai târziu Moldova.

1936 A avut loc Conferința Internațională de la Montreux
(Elveția) ce a avut ca scop stabilirea unui nou regim al strâmtorilor Bosfor și Dardanele; Convenția încheiată confirma principiul libertății de trecere și de navigație prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum și în timp de război dacă Turcia nu era parte beligerantă; delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari. Această conferință a avut un impact semnificativ asupra comerțului internațional și a securității maritime, inclusiv pentru statele din regiunea Mării Negre, cum ar fi România și Moldova. Libertatea de navigație prin strâmtori a facilitat comerțul și a contribuit la stabilitatea economică a regiunii.

1940 A fost inaugurat, la București, Institutul de Antropologie
întemeiat prin strădaniile doctorului Francisc Iosif Rainer (astăzi Institutul de Antropologie „Francisc Rainer" al Academiei Române). Institutul de Antropologie a jucat un rol important în dezvoltarea cercetărilor antropologice și etnografice în România și, indirect, a influențat și studiile similare din Moldova. Cercetările realizate aici au contribuit la o mai bună înțelegere a diversității culturale și etnice din regiune.

1954 S-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunăre la Giurgiu
numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată și rutier) din Europa, construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine. Podul Prieteniei a fost un simbol al cooperării internaționale în perioada postbelică și a facilitat transportul și comerțul între România și Bulgaria. Deși nu este direct legat de Moldova, îmbunătățirea infrastructurii regionale a avut efecte pozitive asupra întregii economii a României, inclusiv asupra Moldovei.

1963 Reprezentanți ai SUA și URSS au semnat un acord de instalare a „liniei fierbinți"
– telefonice – între Washington, D.C. și Moscova. Ea a devenit operațională din luna august a anului 1963. Acest acord a fost un pas important în detensionarea relațiilor dintre cele două superputeri în timpul Războiului Rece. Moldova, fiind parte a URSS la acea vreme, a fost influențată de politica externă sovietică, iar stabilitatea internațională a avut un impact asupra vieții cotidiene și a securității regiunii.

1991 La Tribunalul Municipiului București a fost înregistrat Partidul România Mare
Partidul România Mare a avut un impact semnificativ asupra politicii din România post-comunistă, promovând un discurs naționalist. Deși activitatea sa a fost concentrată în România, ideologia sa a influențat și comunitățile românești din Moldova, contribuind la discuțiile despre identitate națională și relațiile dintre cele două țări.

1992 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea ca sfinți a voievodului Constantin Brâncoveanu și a copiilor lui
precum si a „binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt", prăznuit la 2 iulie. Canonizarea lui Ștefan cel Mare, o figură istorică centrală pentru Moldova, a avut o semnificație profundă pentru identitatea culturală și religioasă a moldovenilor. Ștefan cel Mare este considerat un simbol al rezistenței și al credinței ortodoxe, iar canonizarea sa a consolidat legăturile spirituale dintre România și Moldova.

1996 Orașul Berlin a devenit, oficial, unul din sediile ONU
găzduind două instituții ale organizației: Voluntarii ONU și Secretariatul Convenției-Cadru asupra schimbărilor climatice. Această decizie a subliniat importanța Berlinului ca centru internațional și a avut implicații globale, inclusiv pentru Moldova, care, ca membru al ONU, a beneficiat de inițiativele și programele organizației în diverse domenii, inclusiv dezvoltare durabilă și schimbări climatice.

2001 Au fost deschise oficial lucrările la autostrada București – Constanța
Dezvoltarea infrastructurii rutiere în România a avut un impact pozitiv asupra economiei și mobilității regionale. Deși autostrada nu trece prin Moldova, îmbunătățirea conexiunilor de transport a facilitat comerțul și turismul, având efecte benefice și asupra economiei moldovenești.

2022 David Popovici devenea, la Budapesta, cel mai tânăr campion mondial la 200 m liber
aducând României singurul titlul în bazin olimpic la masculin, seniori. Cu timpul de 1 min 43 sec 21/100, tânărul înotător de doar 17 ani stabilea și un nou record mondial de juniori, aceasta fiind, totodată, a patra cea mai bună performanță din istorie în proba de 200 de m liber a seniorilor. Performanța lui David Popovici a fost un moment de mândrie națională pentru România și a inspirat tinerii sportivi din întreaga regiune, inclusiv din Moldova. Succesul său a demonstrat potențialul tinerilor atleți din Europa de Est și a subliniat importanța investițiilor în sport și educație fizică.


Pub