„Recunoașteți că ministrul Andrei Spînu are cel mai mare antirating din actul guvernamental și că cetățenii în mare parte au legat prețurile mari la gaz de numele lui Spînu? Admiteți că ar putea pleca din Guvern în viitorul apropiat?”, a fost întrebat Radu Marian.

„Eu nu o să dau note în activitaea miniștrilor. Există prim-ministrul și ei vor da evaluarea și vor lua anumite decizii. Noi am fost loviți de o criză externă care ține de piața energetică, am avut de a face cu un șantaj energetic și cu o creștere a prețurilor la resursele naturale, care a avut loc nu doar la noi și nu avem producție de gaze naturale sau altceva care să ne permită noi să decidem prețul. A trebuit să venim cu un program de compensații fără precedent, 8 miliarde de lei oferiți în ultimele două sezoane de încălzire. Admit într-adevăr că multă lume așa și percepe, pentru că asta e situația, guvernarea trebuie să-și asume lucrurile, dar oricum este important să explicăm lucrurile pe nume și ce s-a întâmplat. Dacă mă întrebați pe mine, repet, noi nu am putut să influențăm care este prețul internațional la gazele naturale, el a crescut absolut peste tot. Ceea ce am putut noi să influențăm este cum ajutăm lumea”, a răspuns deputatul.

„Dar admiteți că Andrei Spînu ar trebui retras din echipa guvernamentală?”, a precizat prezentatoarea.

„Eu nu o să fac comentarii referitor la remanieri, cine, cum, nume. Știu care este percepția anumitei părți a societății față de anumite persoane din Guvern, dar nu am cum să fac acum comentarii. Prim-ministrul cu doamna președintă trebuie să facă anunțurile de rigoare”, a   spus Radu Marian.

La 6 noiembrie, în cadrul primei ședințe a Guvernului după prezidențiale, premierul Dorin Recean a anunțat că urmează remanieri guvernamentale. „În următoarele 10 zile eu voi veni cu aceste propuneri de schimbări”, a menționat prim-ministrul.

Cu câteva zile înainte de turul II la prezidențiale, Maia Sandu a declarat că după alegerile prezidențiale vor urma remanieri în Guvern. „Am auzit cetățenii, am auzit pretenții, și la un minister și la altul și aceste remanieri se vor întâmpla chiar înainte de Anul Nou”, a declarat șefa statului.

Vladimir Bolea pare că stă bine în fotoliul de ministru al Agriculturii. Cel puțin asta au dat de înțeles fermierii după întrevederea din septembrie cu șefa statului Maia Sandu, la Președinție. Chiar dacă ședința a fost cu ușile închise, agricultorii au declarat că i-au cerut repetat președintei să-l dea afară pe ministru.

Maia Sandu l-a apărat de mai multe ori și pe Andrei Spînu, în disputa pe gaze și corupție. În iunie 2023, președinta afirma că informațiile despre schemele cu gaze și corupție, în care ar fi fost implicat Spînu, sunt „speculații”: „Informațiile ce au apărut în spațiul public au fost vorbe goale. Le-am verificat. Știu ce contracte au fost semnate, când au fost semnate, la ce prețuri a cumpărat RM gaze. Sunt lucruri, pe care orice om competent, care vrea să afle adevărul, poate să le verifice”.

În iulie 2023, Maia Sandu a avut doar cuvinte de laudă pentru Andrei Spînu care a revenit la Guvern, după o pauză de câteva luni, în care a preluat funcția de secretar general al Președinției. Potrivit șefei statului, Spînu și-a asumat „o lovitură de imagine” atunci când, în mandatul precedent, a trebuit să facă față crizei energetice și s-a isprăvit.

Cu puțin timp înainte de alegerile și referendumul din 20 octombrie, mai multe video-uri cu ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, filmat într-o saună, s-au viralizat în spațiul public. Potrivit ministrului, imaginile au fost trucate de „niște corupți kremlinofili, care stau speriați și ascunși prin subsoluri”. „Altceva decât să răspândească falsuri de proastă calitate, ei nu pot. Nu-i duce capul”, a scris Alaiba. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat, într-un comentariu pentru UNIMEDIA, că a fost o încercare de a „dezinforma și a manipula opinia publică”.

Maia Sandu a câştigat al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, a anunțat CEC, după procesarea a 100% din voturi din turul II al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat la 3 noiembrie.

Președinta aleasă, Maia Sandu, a obținut mai puține voturi în turul II de scrutin, comparativ cu turul doi de la alegerile din 2020. Ieri, Sandu a acumulat 929.964 voturi, iar în 2020 - 943.006 sufragii.

Locuitorii din Fălești, raionul de baștină al Maiei Sandu, nu i-au acordat încrederea majorității nici în turul II al scrutinului prezidențial. Aceștia au votat-o în proporție de 38,16%, cu circa 7300 de voturi mai puțin decât a acumulat contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo.

Și în raionul de baștină al premierului Dorin Recean, Drochia, candidatul susținut de PSRM la prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, a câștigat turul II al alegerilor, acumulând peste 52 la sută din sufragii.

În schimb, municipiul Chișinău a votat majoritar pentru Maia Sandu în turul II. Actuala președintă, susținută de PAS, a luat 57,38% din sufragii. Într-un singur sector al capitalei, Alexandr Stoianoglo a acumulat mai multe voturi.

La Ungheni, Maia Sandu a câștigat scrutinul prezidențial la limită, cu 50,60% din voturi. Diferența față de contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, o constituie 480 de sufragii.

Iar la Orhei, voturile s-au repartizat astfel: Maia Sandu - 52,24%, Alexandr Stoianoglo - 47,76%.

Pe 3 noiembrie, moldovenii și-au ales Președintele țării pentru următorii patru ani de zile. Lupta finală politică s-a dat între candidata înaintată de partidul de guvernare, PAS, Maia Sandu, actuala șefă a statului și fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, înaintat și susținut de Partidul Socialiștilor. Cum a decurs procesul de vot, vedeți pe UNIMEDIA.

---