Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în nouă luni ale anului 2024 cele trei bănci au încasat mijloace bănești în sumă de doar 29,5 milioane lei, ceea ce este de circa 3,3 ori mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2023, când încasările au constituit ceva mai mult de 99 milioane lei.

Datele BNM că tendința de scădere a încasărilor s-a accentuat în acest an, iar în unele cazuri sumele încasate nu sunt suficiente nici pentru a plăti salariul lichidatorului.

De exemplu, în trimestrele II și III din 2024, Unibank a acumulat doar 46.000 de lei și 40.800 lei, adică mai puțin de 15.000 lei pe lună, ceea ce nu este suficient nici pentru un sfert din salariul lichidatorului Iulian Ţurcan, dar mai sunt şi alte costuri.

De notat că de la retragerea licențelor, în octombrie 2015, și până pe 30 iunie 2024, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au încasat mijloace bănești în sumă totală de aproximativ 2,97 miliarde de lei, dar au rambursat BNM – peste 2,85 miliarde de lei.

Cu un an în urmă, unul dintre principalele motive invocată la revocarea din funcție a lui Octavian Armașu din funcția de guvernator al BNM a fost anume progresul insuficient al acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. 

Cadrul normativ privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, adaptat În documentul se constată „activitatea insuficientă și defectuoasă a Băncii Naționale a Moldovei în contextul auditului proceselor și persoanelor implicate în dosarul Frauda Bancară. 

Totodată, Parlamentul solicita conducerii BNM și instituțiilor de drept implicate în recuperarea prejudiciilor aferente fraudei bancare să evalueze activitatea instituțiilor proprii în ceea ce privește eficiența în procesul de recuperare a mijloacelor în cadrul fraudei bancare.

Fostul președinte interimar al SA „Banca de Economii”, învinuit de săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda bancară”, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, anunță Procuratura Anticorupție.

Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a CNA și procurorii anticorupție au primit confirmarea sechestrelor, aplicate în afara țării, în dosarul Frauda Bancară. Este vorba despre bunuri și active în valoare de 55, 7 milioane de euro sau echivalentul a peste 1 miliard de lei. 

Printre bunurile sechestrate se numără un teren de aproximativ 3 hectare și alte active, care ar aparține unei companii afiliate cu unul dintre învinuiții în dosarul Frauda Bancară. În prezent, ARBI are în executare 141 de delegații în privința a 200 de subiecți pe cauze penale. De asemenea, Agenția a aplicat sechestre pe bunuri din țară evaluate la peste 1 milion de lei.

Fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională va putea fi condamnat în dosarul fraudei bancare. Asta după ce Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea avocaților acestuia cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din legea „condamnării în lipsă”.

Vlad Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, când Guvernul Filip și-a anunțat demisia. Liderul PD de atunci scria că „are nevoie de timp pentru a-și securiza familia”, dar nu a mai revenit în țară.

Mai bine de un an, oligarhul fugar s-a aflat pe teritoriul Statelor Unite, unde a solicitat și azil politic, cerere respinsă însă de autoritățile acestui stat.

În pragul alegerilor prezidențiale din toamna lui 2020, Plahotniuc a părăsit SUA și a ajuns în Turcia.

Furtul miliardului în 2014 s-a desfășurat în 4 etape, cu implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, ai Băncii Naționale, din cadrul ministerelor, până la nivel de Guvern și Legislativ, iar pregătirile au început încă în 2009.

---