„La concret, am solicitat Comisiei de la Veneţia să verifice conformitatea cu standardele Consiliului Europei a prevederilor art. 21 din Legea privind partidele politice, în special în ceea ce ţine de posibilitatea limitării activităţii unui partid şi excluderea acestuia din cursa electorală pe baza unor suspiciuni, în absenţa unui act judecătoresc definitiv. De asemenea, am solicitat să fie verificată conformitatea cu standardele Consiliului Europei a prevederilor art. 11 alin. 7 din Legea privind partidele politice, care se referă la obligativitatea Agenţiei Servicii Publice de a prezenta, în decurs de 24 de ore de la solicitarea CEC, a listei partidelor care au dreptul să participe la alegeri şi precizează că partidele care nu au prezentat toate informaţiile solicitate nu vor avea dreptul de a participa la alegeri”, a spus politiciana.
Irina Vlah a menționat că îi preocupă, în egală măsură, perioada în care au fost operate modificările (potrivit standardelor Comisiei de la Veneţia, regulile de joc nu se schimbă în ultimul an până la alegeri), dar şi atitudinea pe care au manifestat-o ulterior unele structuri de stat în raport cu respectivele modificări.
„Legea privind partidele politice a fost modificată la data de 14 iunie 2025. Conform datelor oficiale, la 19 iunie 2025, Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia asupra acestei legi. Totuşi, aparent textul legii a fost tradus şi transmis Comisiei abia în noiembrie 2025, ceea ce ridică suspiciuni că expedierea traducerii a fost intenţionat tergiversată pentru a amâna examinarea legii de către Comisie până după alegeri.
Pe 28 octombrie 2025, Curtea Constituţională a solicitat, la rândul său, o opinie amicus curiae din partea Comisiei, însă doar pentru câteva articole – cele referitoare la succesiunea partidelor declarate neconstituţionale, la limitarea şi încetarea activităţii partidelor. Nici o autoritate a statului nu a informat Comisia de la Veneţia despre aplicarea abuzivă a legii în privinţa altor formaţiuni politice neadmise/eliminate din alegeri.
În prezent, se încearcă crearea unei aparenţe false potrivit căreia legea ar fi fost aplicată „cu bună-credinţă” şi doar împotriva unui partid declarat neconstituţional.
Această versiune contrazice rapoartele observatorilor internaţionali, care au semnalat grave deficienţe ale procesului electoral: modificarea tardivă a legislaţiei electorale; lipsa unui recurs efectiv; absenţa examinării proporționalităţii ingerinţei în dreptul de a alege şi de a fi ales”, a mai spus liderul politic.
Politiciana consideră că răspunsul Comisiei de la Veneţia poate clarifica situaţia legată de prevederile abuzive ale Legii privind partidele politice.
„De asemenea, aceasta va crea premise pentru restabilirea dreptăţii. Or, este absolut evident că Partidul Republican „Inima Moldovei” este victima unui abuz comis cu bună ştiinţă”, a conchis ea.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!