Președinta Curții Constituționale susține că în jurul CC a fost creată artificial, de către mai mulți actori politici, o situație tensionată, pentru ca aceștia „să cunoască despre evenimente din prima sursă”, situație care „afectează funcționalitatea statului de drept” în Moldova.

„Pe 9 aprilie 2020, CC a suspendat acțiunea unei legi, adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvern, lege declarată neconstituțională pe 13 aprilie 2020. În aceeași zi, 9 aprilie, președintele de atunci al Curții, Vladimir Țurcan, a avut o convorbire telefonică cu președintele Igor Dodon, la inițiativa celui din urmă. Ceilalți judecători ai Curții au aflat despre aceasta dintr-o emisiune televizată a președintelui Igor Dodon. Potrivit acestuia, Vladimir Țurcan i-a comunicat că doar 4 judecători au votat pentru decizia de suspendare a legii menționate, precum și că domnia sa a avu altă oponie, fapt interzis în Legea cu privire la CC. Pe 14 aprilie 2020, Țurcan a avut un briefing de presă, în care a confirmat raportul de voturi exprimat în deliberare de către judecători și că discuția cu președintele țării ar fi fost una pur informativă. Pe 23 aprilie 2020, plenul CC a constatat că Vladimir Țurcan s-a comportat într-un mod care nu exclude influența din afară asupra lui și nu s-a asigurat de păstrarea secretului deliberării judecătorilor, impus de dispozițiile exprese ale legii, care obligă judecătorul constituțional de a păstra secretul deliberărilor și al voturilor exprimate, precum și de a nu da consultații în probleme ce țin de competența CC. Drept consecință, plenul Curții l-a destituit pe Țurcan din funcția de președinte al CC și pe acceași dată a fost aleasă în funcție Domnica Manole, prin vot secret. Tot pe 23 aprilie 2020, Curtea a fost sesizată să verifice consituționalitatea Acordului de împrumut financiar, semnat de RM cu Federația Rusă și implicit s-a solicitat suspendarea acțiunii legii de ratificare a acestui acord. CC a suspendat cu aceeași dată acțiunea legii, examinarea în fond urmând să fie pronunțată pe 7 mai 2020”, a relatat Domnica Manole.

Potrivit magistratei, după 23 aprilie, Curtea și judecătorii acesteia au devenit „ținta unor atacuri mediatice din partea unor înalți demnitari de stat” și actori politici, printre care și președintele Igor Dodon: „Au lansat declarații de natură să creeze o atmosferă publică negativă în jurul CC și să discretizeze judecătorii constituționali. S-a afirmat că judecătorii ar face jocul unor clanuri, ar bloca inițiativele sociale de sprijinire a cetățenilor și de finanțare a proceselor economice, având drept scop paralizarea funcționării statului în plină criză pandemică, la fel, că blocarea Acordului de finanțare duce la imposibilitatea plății salariilor și pensiilor etc. S-a susținut că în funcție de adoptarea unor anumite hotărâri, Curtea ar deveni capturată politic și utilizată în uzurparea puterii de stat și va trebui să-și asume consecințele”.

Drept urmare, judecătorii Curții au decis să acționeze prin publicarea unei declarații de chemare la calm și protejare a autorităților instituțiior statului, implicit a CC, declarație care, însă, nu a avut efect, deoarece „mai multe figuri publice, inclusiv deputați și aleși locali au declarat că judecătorii ar fi urmăriți de structuri sepciale”, susține președinta Curții Constituționale.

„Unii judecători au sesizat Plenul, susținând că au fost filați și intimidați de persoane necunoscute. Presa a relatat că unul dintre judecătorii Curții ar fi șantajat cu inițierea unui dosar penal pentru comiterea unei infracțiuni. A mai apărut informația că structurile speciale ale statului caută materiale compromițătoare, că fabrică scenarii privind presupusele infracțiuni ale noului președinte al Curții, iar preșdintele Comisiei juridice a Parlamentului a cerut revocarea a trei judecători constituționali, pentru pretinse încălcări, care ar fi avut loc în august 2019”, a mai adăugat Domnica Manole.

Pe 4 mai 2020, CC a sesizat Procuratura Generală vizavi de presupusele filaje și intimidări la adresa unor judecători. Astăzi, Domnica Manole, a anunțat că în numele Curții, a decis să comunice cetățenilor, precum și Comisiei de la Veneția, partenerilor internaționali ai RM și corpului diplomatic acreditat în țară despre „situația tensionată, creată artifical în jurul CC”.

Curtea Constituțională urmează să examineze o cerere din partea lui Vladimir Țurcan, cu privire la demiterea sa și alegerea judecătoarei Domnica Manole în funcția de președinte al Curții Constituționale.

Asta după ce la 23 aprilie, judecătorii Curţii Constituţionale l-au destituit din funcție pe președintele CC, Vladimir Țurcan, și au ales-o în această funcție pe magistrata Domnica Manole.

În aceeași zi, președintele Igor Dodon a declarat că, nu exclude că în spatele mișcărilor de la Curtea Constituțională ar putea sta anumite interese politice. „Trebuie să vedem ce stă în spatele acestei decizii, poate că cineva a încercat să preia controlul politic asupra Curții. Acest lucru nu va fi permis, sunt ferm convins. Dacă vom vedea că cineva încearcă să utilizeze Curtea Constituțională ca și instrument politic, cum era pe timpul lui Plahotniuc, noi vom utiliza toate măsurile legale pentru a nu permite acest lucru”, a menționat Dodon.

Totodată, prim-ministrul Ion Chicu a acuzat, ieri, opoziția că bugetul Republicii Moldova ar putea intra în minus, în cazul în care CC va anula creditul oferit de Federația Rusă.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News