Conform Planului de învățământ pentru anul școlar 2023/2024 al Liceului din Borisovka, adoptat cu unanimitate de voturi de consiliul pedagogic, instituția de învățămînt trece la predare bilingvă, respectiv în limba maternă a minorității naționale și limba ucraineană, în concordanță cu noua legislație în domeniul educației școlare din Ucraina.
Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, se revine la formula de limbă română care a funcționat până în 1998, la scurt timp după ce a fost semnat și tratatul de prietenie și bună vecinătate cu România.
Revenirea se face în contextul în care părinții elevilor din liceu au cerut acest lucru, în conformitate cu ordinele Ministerului Educației și Științei din Ucraina.
La scurt timp după aceasta, Consiliul Național al Românilor din Ucraina, care reunește 20 de organizații publice și mass-media din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, a trimis școlilor din regiunea Odesa, unde încă se studiază în „limba moldovenează”, un apel să urmeze decizia Liceului din Borisovca.
În acest moment, în Ucraina, circa 5.000 de copii continuă să mai învețe sau să aibă cursuri în limbă moldovenească în școli mixte, doar la școala din Borisovca cursurile primare desfășurându-se, din toamnă, doar în limba română.
Premierul României, Marcel Ciolacu, i-a cerut omologului său ucrainean Denis Şmîhal, care se află într-o vizită oficială la București, să recunoască inexistența limbii „moldovenești”. Şeful Guvernului român i-a reamintit lui Şmîhal că Republica Moldova a adoptat recent un act normativ prin care recunoaşte limba oficială ca limba română. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizată la Palatul Victoria din București.
Președinta Maia Sandu a promulgat Legea care prevede substituirea „limbii moldovenești” cu „limba română” în legislație. „Cei care ne-au zis decenii la rând că noi, cetățenii Republicii Moldova, vorbim limba „moldovenească” și nu româna - au urmărit un singur lucru: să ne dezbine. Și aceasta pentru că, odată ce ai divizat un neam, îl poți subjuga și controla mai ușor. Un popor dezbinat nu reprezintă o forță unită, care să se poată proteja”, a scris Maia Sandu.
Ministerul Afacerilor Externe al României a salutat adoptarea, la 16 martie, de către Parlamentul Republicii Moldova, a „Legii pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale”. Conform actului normativ, sintagma „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română” în toată legislația acestui stat. „Adoptarea Legii menționate are o profundă semnificație simbolică, întrucât restabilește adevărul științific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova și confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova”, se arată în comunicat.
„Limba moldovenească nu există și nu a existat”. Afirmația a fost făcută de Daniel Gheorghe, președintele Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. „A vorbi despre limba moldovenească este deopotrivă un miciurinism moștenit din era sovietică și un argument mincinos îndreptat împotriva identității și culturii poporului român”, a declarat deputatul.
Consilierul municipal, Ruslan Verbițchi, a comentat proiectul lege votat de PAS care prevede că în toată legislația Republicii Moldova sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Potrivit lui, „se face content și PR de partid pe rețelele de socializare pe seama limbii române”.
În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” a luat locul „limbii moldovenești”. Au fost înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Un proiect care prevede acest lucru a fost votat de deputații PAS.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!