870 Acte românești ridicate la frontieră pentru domicilii fictive 1 Șofer de camion decedat la Tabani, după impact cu un copac 19,8433 lei/€ Leul se întărește ușor; cursul BNM de azi pentru moneda unică 135 mld € Suma invocată de Budapesta pentru finanțarea statului ucrainean
Ecouri ale istoriei: Cum Tabelul lui Mendeleev a revoluționat chimia mondială

Pe 28 octombrie, Constantin Brâncoveanu a început să domnească și Statuia Libertății a fost inaugurată.

Foto: UNIMEDIA

[1688] A început domnia lui Constantin Brâncoveanu în Țara Românească (1688 - 1714).
Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai importanți domnitori ai Țării Românești, cunoscut pentru politica sa de echilibru între marile puteri ale timpului, Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic. Domnia sa a fost marcată de o perioadă de stabilitate și prosperitate economică, dar și de o intensă activitate culturală și religioasă. Brâncoveanu a fost un mare susținător al ortodoxiei și a contribuit la construirea și restaurarea a numeroase biserici și mănăstiri, inclusiv Mănăstirea Hurezi, un exemplu de arhitectură brâncovenească.

[1869] Dimitri Mendeleev a elaborat Tabelul periodic al elementelor.
Tabelul periodic al elementelor, creat de chimistul rus Dimitri Mendeleev, a revoluționat chimia prin organizarea elementelor chimice în funcție de proprietățile lor. Această descoperire a permis o mai bună înțelegere a relațiilor dintre elemente și a facilitat descoperirea de noi elemente. Tabelul periodic este un instrument esențial în educația chimică și în cercetarea științifică, având un impact semnificativ asupra dezvoltării industriei chimice la nivel global.

[1886] La New York, președintele Grover Cleveland inaugurează Statuia Libertății, dăruită de Franța.
Statuia Libertății, un simbol al libertății și democrației, a fost un cadou din partea Franței pentru a celebra centenarul Declarației de Independență a Statelor Unite. Aceasta a devenit un simbol al bun venit pentru imigranții care soseau în America în căutarea unei vieți mai bune. Inaugurarea sa a marcat un moment important în relațiile franco-americane și a subliniat valorile comune ale celor două națiuni.

[1918] Cehoslovacia obține independența față de Austro-Ungaria: (ČSR), „Prima Republică”.
Independența Cehoslovaciei a fost un rezultat al destrămării Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial. Această nouă republică a fost formată din teritoriile cehe și slovace, având ca prim președinte pe Tomáš Masaryk. Cehoslovacia a devenit un stat democratic și a jucat un rol important în politica europeană interbelică, fiind un exemplu de succes al autodeterminării naționale.

[1929] Lunea neagră a bursei din New York.
Prăbușirea bursei de valori din New York, cunoscută sub numele de Lunea Neagră, a marcat începutul Marii Depresiuni, o perioadă de criză economică globală care a afectat profund economiile din întreaga lume. Această criză a avut efecte devastatoare asupra piețelor financiare și a condus la șomaj masiv și sărăcie. Impactul său a fost resimțit și în Europa de Est, inclusiv în Moldova, unde a contribuit la instabilitatea economică și socială.

[1940] Grecia intră în Al Doilea Război Mondial: Începutul războiului greco-italian și a bătăliei Greciei.
Intrarea Greciei în Al Doilea Război Mondial a fost declanșată de refuzul dictatorului grec Ioannis Metaxas de a accepta ultimatumul italian, ceea ce a dus la invazia italiană. Războiul greco-italian a fost un moment crucial în conflictul european, deoarece a demonstrat capacitatea unei națiuni mici de a rezista agresiunii unei puteri mai mari. Victoria inițială a Greciei a inspirat alte națiuni și a întârziat planurile Axei în Balcani.

[1941] Holocaust în Kaunas, Lituania: SS-ul nazist a organizat masacrul a peste 9.000 de evrei în ghetoul din Kaunas.
Masacrul din Kaunas a fost unul dintre cele mai brutale episoade ale Holocaustului, în care mii de evrei au fost uciși de forțele naziste. Acest act de genocid a fost parte a politicii de exterminare sistematică a evreilor din Europa de Est. Holocaustul a avut un impact devastator asupra comunităților evreiești din întreaga regiune, inclusiv în Basarabia, unde populația evreiască a suferit pierderi semnificative.

[1948] Chimistul suedez, Paul Müller, primește Premiul Nobel pentru chimie, pentru descoperirea proprietăților insecticidului DDT.
Descoperirea DDT-ului de către Paul Müller a revoluționat controlul insectelor și a avut un impact semnificativ asupra sănătății publice, contribuind la eradicarea malariei și a altor boli transmise de insecte. Cu toate acestea, utilizarea pe scară largă a DDT-ului a ridicat ulterior îngrijorări ecologice și de sănătate, ducând la restricționarea sa în multe țări. Această descoperire a evidențiat importanța echilibrului între beneficiile tehnologice și impactul asupra mediului.

[1954] Ernest Hemingway primește Premiul Nobel pentru literatură.
Ernest Hemingway, unul dintre cei mai influenți scriitori ai secolului XX, a fost recunoscut pentru contribuția sa la literatura mondială prin stilul său distinctiv și operele sale memorabile, precum „Bătrânul și marea”. Hemingway a avut o influență durabilă asupra literaturii moderne, iar lucrările sale continuă să fie studiate și apreciate pentru profunzimea și simplitatea lor narativă.

[1962] Criza rachetelor cubaneze: în urma mesajului radiodifuzat al Papei Ioan al XXIII-lea, Nikita Hrușciov le-a declarat americanilor că a ordonat demontarea rachetelor nucleare amplasate în Cuba.
Criza rachetelor cubaneze a fost unul dintre cele mai tensionate momente ale Războiului Rece, aducând lumea aproape de un conflict nuclear. Intervenția diplomatică a Papei Ioan al XXIII-lea și decizia liderului sovietic Nikita Hrușciov de a retrage rachetele au evitat o catastrofă globală. Această criză a subliniat importanța dialogului și a diplomației în rezolvarea conflictelor internaționale și a avut un impact durabil asupra relațiilor dintre superputeri.


Pub