4.589 cazuri Cazurile de COVID variantă XFG au sărit la 4.589 în septembrie, spitalizările la 4.939 20,1059 lei/€ Cursul BNM: euro la 20,1059 lei, dolar la 17,9822 lei, stabil față de ieri 90.000 lei/lună Șeful ANRE câștigă 90.000 lei/lună după reducerea voluntară de 25% 51 voturi CC examinează legea von Hebel: pragul de 51 de voturi a permis numirea
Astăzi în istorie: Domițian devine împărat și schimbă cursul Romei

Pe 14 septembrie, istoria a fost marcată de căsătoria lui Ștefan cel Mare cu Maria de Mangop în 1472 și de inaugurarea podului Fetești-Cernavodă în 1895.

Foto: UNIMEDIA

0081
Domițian devine împărat al Imperiului Roman după decesul fratelui său, Titus. Domițian, născut în anul 51, a fost al treilea și ultimul împărat al dinastiei Flaviilor. Domnia sa a fost marcată de numeroase reforme administrative și militare, dar și de o guvernare autoritară. A fost asasinat în anul 96, iar după moartea sa, Senatul Roman a încercat să șteargă amintirea domniei sale printr-o politică de damnatio memoriae.

1472
Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), s-a căsătorit cu Maria de Mangop, a doua soție a domnitorului. Maria de Mangop, de origine bizantină, a adus o alianță importantă pentru Moldova, consolidând relațiile cu Imperiul Bizantin. Căsătoria a avut loc la Suceava și a fost un eveniment de mare importanță politică și socială. Maria a murit în 1477, iar Ștefan cel Mare a continuat să lupte pentru independența și integritatea Moldovei.

1829
Imperiul Otoman semnează Tratatul de la Adrianopol cu Rusia, tratat care încheie Războiul Ruso-Turc (1828–1829). Tratatul de la Adrianopol a avut consecințe semnificative pentru Principatele Române, inclusiv Moldova. Tratatul a permis navigația liberă pe Dunăre și a recunoscut autonomia internă a Principatelor sub suzeranitatea otomană, dar cu protecția Rusiei. Acest tratat a marcat începutul unei perioade de influență rusească în regiune.

1895
Inaugurarea podului peste Dunăre între Fetești și Cernavodă (proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny), care era la acea vreme cel mai lung pod (4.088 m) din Europa Continentală și al treilea pod din lume. Podul a fost o realizare tehnică remarcabilă și a jucat un rol crucial în dezvoltarea infrastructurii și economiei României. Construcția sa a durat cinci ani și a fost un simbol al progresului tehnologic și ingineresc al vremii. Anghel Saligny a fost un pionier al ingineriei civile în România, iar podul rămâne un testament al abilităților sale.

1926
Terminarea primei locomotive cu aburi, construită la Reșița. Această realizare a marcat un moment important în istoria industrială a României. Reșița a devenit un centru important pentru producția de echipamente feroviare, contribuind semnificativ la dezvoltarea transportului și economiei naționale. Locomotiva cu aburi a fost un simbol al progresului tehnologic și al modernizării infrastructurii feroviare.

1928
A fost inaugurată „Crucea Eroilor" de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-1928, din inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I. Monumentul, situat la o altitudine de 2.291 metri, este unul dintre cele mai impresionante din România. Crucea Eroilor a fost ridicată pentru a onora sacrificiul soldaților români și a devenit un simbol al patriotismului și al recunoștinței naționale. Construcția sa a fost o operă de inginerie remarcabilă, având în vedere condițiile dificile de pe munte.

1940
Regele Mihai I semnează Decretul regal, prin care statul român este proclamat "Stat Național-Legionar". Ion Antonescu este "Conducătorul" statului legionar și șeful regimului legionar, iar conducătorul Mișcării Legionare, Horia Sima, este numit vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru secretar de Stat. Această perioadă a fost una dintre cele mai tumultuoase din istoria României, marcată de alianțe politice instabile și de influența crescândă a Germaniei naziste. Regimul legionar a fost caracterizat prin violență politică și persecuții, iar alianța cu Germania a avut consecințe devastatoare pentru țară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

1959
Sonda sovietică Luna 2 ajunge pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară. Această realizare a fost un moment de referință în cursa spațială dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Luna 2 a demonstrat capacitatea tehnologică a URSS și a deschis calea pentru explorările ulterioare ale spațiului. Succesul misiunii a fost un simbol al progresului științific și tehnologic al epocii.

1960
S-a constituit "Organizația Statelor Exportatoare de Petrol" (OPEC); organizația are, în prezent, 13 state membre (sediul, din 1965, la Viena). OPEC a devenit un jucător major pe scena economică globală, influențând prețurile petrolului și politicile energetice la nivel mondial. Deciziile OPEC au avut un impact semnificativ asupra economiilor naționale, inclusiv asupra României, care a trebuit să se adapteze la fluctuațiile prețurilor petrolului și la politicile energetice globale.

1998
Începutul de an școlar în România vine cu anumite schimbări ale ministrului Andrei Marga: programe școlare noi, introducerea calificativelor în locul notelor la clasele I-IV, introducerea examenului de capacitate pentru absolvenții clasei a VIII-a, manuale noi, alternative, pentru clasele I-IV, studiul obligatoriu al religiei. Reformele educaționale introduse de Andrei Marga au avut un impact semnificativ asupra sistemului de învățământ din România. Aceste schimbări au vizat modernizarea și adaptarea educației la standardele europene, promovând diversitatea și flexibilitatea în procesul de învățare. Introducerea calificativelor și a manualelor alternative a fost un pas important către o educație mai centrată pe elev.


Pub