„Dva ați spus așa: Avem 30% din toți angajații în sectorul public, efectiv falimetar. Statul e cel mai mare angajator și asta nu poate funcționa: dacă nu reducem cheltuielile de ansamblu, nu va mai conta, pentru că nu vom avea efectiv bani chiar și pentru lucruri vitale ca pensia și ca insulina. Fiind atât de mare sectorul public, trebuie ajustat. Ce tratament ați aplicat sau urmează să aplicați”, a fost întrebat premierul.

„Oamenii când aud de sectorul puboic se gândesc la ministere și cancelarii, dar acolo lucrează foarte puțini oameni -1800. La Ministerul Energiei - 60 oameni ori chiar mai puțini. Cei mai mulți angajați din sectorul public sunt în educație - în școli, grădinițe, universități, acest sector ne costă 25 de miliarde, evident că nu e un sector în care poți tăia cu drujba, dar pas cu pas trebuie să facem reforme. De asta încercăm să convingem părinții să-și ducă copiii cu autobuzul în satul de alături. E o reformă populară? Nu, toată lumea sare în cap că se închid școlile, dar nu e sustenabil să menținem sistemul actual.

„De unde intenționați să tăiați și când? Deocamdată nu s-au văzutr aceste tăieri.

„Vom face tăieri și deja au fost inițiate. La început de septembrie, fiecare minister, agenție, a primit invitații, s-a cerut reduceri de cheltuieli și de personal, comasarea în unele cazuri. Noi putem să dăm o grămadă de oameni afară, chiar oameni care considerăm că nu neapărat au un lucru extrem de relevant și judecata îi va restabili într-un an, pentru că nu au fost respectate procedurile, pentru că avem un Cod al Muncii care este atât de antic și care limitează atât de mult posibilitatea de a luat decizii, încât noi vom încerca să facem ceva și vom crea o problemă și mai mare”.

„Dvs nu spuneați din start că o reformă a Codului Muncii se impune obligatoriu?”

„Lucrăm la asta. Va fi una dintre reformele-cheie și voi merge până în pânzele albe să schimbăm Codul Muncii, avem un Cod al Muncii mai comunist și mai socialist decât codurile din Scandinavia, care sunt considerate țări social-democrate”.

„Care vor fi principalele schimbări?”

„Noi trebuie să încurajăm companiile, instituțiile să angajeze oameni. Ca să poți angaja oameni, trebuie să ai inclusiv libertatea, în cazul în care o persoană nu livrează, te fură, sunt și așa situații - angajatori în sectorul privat au angajați care îi fură, încearcă să-i elibereze și nu pot, pentru că după asta instanța va restabili persoana, deoarece nu s-au respectat anumite proceduri. E un subiect foarte complicat. Sunt sigur vor sări și sindicatele și toate ONG-urile, sunt sigur, dar trebuie să facem un diagnostic real. Codul Muncii descurajează angajarea la moment”.

Declarațiile făcute de premier au fost calificate drept „îngrijorătoare” de către Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM.

„Ceea ce ne surprinde este faptul că prim-ministrul afirmă că Guvernul lucrează deja la asemenea modificări, în timp ce CNSM nu a fost informată despre inițierea unui astfel de proces și nu cunoaște niciun motiv sau argument care ar justifica o asemenea abordare esențială, nemaivorbind de propunerile concrete care urmează să fie promovate.

Considerăm că modificarea legislației muncii, în special a prevederilor care reglementează concedierea salariaților, nu poate fi realizată fără implicarea sindicatelor încă de la etapa elaborării propunerilor.

Reamintim că articolul 19 din Codul muncii consacră participarea partenerilor sociali la examinarea proiectelor de acte normative și la perfecționarea legislației muncii, inclusiv la asigurarea concilierii civice, iar articolul 5 alin. (3) din Legea nr. 245/2006 prevede coordonarea obligatorie a proiectelor de acte normative din domeniul muncii și cel social-economic cu Comisia națională pentru consultări și negocieri colective.

Totodată, prin Convenția colectivă (nivel național) nr. 20 din 29 iulie 2022 privind dezvoltarea și promovarea parteneriatului social, părțile și-au asumat angajamente privind consolidarea dialogului social și implicarea partenerilor sociali în procesul decizional.

CNSM nu contestă necesitatea modernizării legislației muncii sau a eficientizării activității instituțiilor publice. Totuși, procedurile legale de concediere nu trebuie prezentate drept obstacole în calea dezvoltării economice sau a bunei administrări. Acestea reprezintă garanții esențiale împotriva concedierilor arbitrare și abuzive din partea angajatorilor.

Atragem atenția că Republica Moldova a ratificat Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 158 privind încetarea raporturilor de muncă la inițiativa angajatorului. Potrivit acesteia, concedierea trebuie să fie justificată prin motive întemeiate, salariaților trebuie să li se asigure garanții procedurale și dreptul de a contesta concedierea, iar în cazul disponibilizărilor din motive economice sau structurale trebuie respectate obligațiile de informare și consultare a reprezentanților lucrătorilor.

De asemenea, articolele 24 și 29 din Carta socială europeană revizuită, acceptate de Republica Moldova, prevăd garanții esențiale privind protecția salariaților împotriva concedierilor nejustificate și dreptul la informare și consultare în procedurile de concediere colectivă.

În contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, reamintim că articolul 30 din Carta drepturilor fundamentale a UE consacră protecția împotriva concedierilor nejustificate, iar Directiva 98/59/CE privind concedierile colective și Directiva 2002/14/CE privind informarea și consultarea lucrătorilor stabilesc standarde europene importante pentru protecția salariaților.

Prin urmare, garanțiile prevăzute de legislația muncii nu sunt simple formalități birocratice care pot fi eliminate în numele flexibilității, sub pretextul dezvoltării mediului de afaceri și a climatului investițional, care tinde să diminueze nivelul de protecție al salariaților și garanțiile activității sindicale. O parte dintre acestea decurg din obligațiile internaționale asumate de Republica Moldova, iar altele reflectă standardele europene la care țara noastră s-a angajat să își alinieze legislația.

Faptul că instanțele de judecată dispun restabilirea în funcție a unor salariați atunci când angajatorii intenționat nu respectă procedurile legale nu poate constitui, în sine, un argument pentru diminuarea protecției salariaților. Respectarea legii nu poate fi considerată un impediment în gestionarea resurselor umane.

În acest context, CNSM solicită Guvernului să clarifice care sunt modificările preconizate, la ce etapă se află elaborarea acestora și să asigure implicarea efectivă a partenerilor sociali în procesul de elaborare și consultare.

CNSM își reafirmă disponibilitatea pentru un dialog constructiv privind modernizarea legislației muncii, dar nu va susține modificări care conduc la diminuarea garanțiilor și a drepturilor salariaților.

Dialogul social veritabil cu implicarea partenerilor sociali în procesul decizional nu trebuie să înceapă atunci când proiectele de lege sunt deja elaborate. Parteneriatul social presupune implicarea reală a reprezentanților lucrătorilor, alături de cei ai angajatorilor, încă din etapa formulării inițiativelor”, menționează CNSM.

---