„Conform structurii și statutul de personal al Procuraturii Anticorupție, Procurorul-șef este ajutat de patru șefi-adjuncți la aparatul central și de către șeful Oficiului Nord și șeful Oficiului Sud, ambii la fel deținând funcție de adjunct. Ca urmare a modificărilor structurii propuse de Procuratura Anticorupție, oficiile Nord și Sud urmează să fie lichidate, cu dispariția a două funcții de șefi-adjuncți. În prezent, pentru două poziții de adjunct al Procurorului-șef la aparatul central, se constată vacanța funcțiilor”, comunică PA.

Totodatăm instuția amintește că, în septembrie 2024, Parlamentul a modificat din nou Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, din care rezultă că, în cazul în care subiectul evaluării nu promovează procedura de vetting, în perioada examinării contestației, procurorul vizat nu poate emite acte procesuale pentru realizarea atribuțiilor de procuror sau adjunct. Cu alte cuvinte, în cazul în care adjunctul procurorului-șef nu promovează evaluarea Comisiei Vetting, în perioada examinării contestației, acest adjunct ar rămâne în funcție, dar fără dreptul legal de a emite acte procesuale ce țin de competența unui adjunct, de exemplu a decide asupra contestațiilor depuse, a aproba limitele acordului de recunoaștere a vinovăției, a anula sau modifica actele procurorilor ierarhic inferiori și ale ofițerilor de urmărire penală.

„Așadar, având în vedere că procurorii anticorupție sunt implicați în procedură de vetting, iar rezultatele procesului de evaluare nu sunt cunoscute la moment, numirea unui candidat pe funcție permanentă, în eventualitatea unui rezultat negativ urmare a procedurii de evaluare, ar împiedica realizarea sarcinilor din poziția de adjunct al procurorului-șef și respectiv desemnarea unui alt candidat pentru poziția respectivă.

Ca rezultat, la moment, pe perioada procesului de vetting, adjuncții din cadrul Procuraturii Anticorupție sunt numiți în funcții interimare, care pot fi sistate la necesitate. Scopul instituirii interimatului este unul temporar, întru evitarea unor perturbații în activitatea instituției și depășirea situației create ca urmare a imposibilității exercitării atribuțiilor de către titularul mandatului, conform modificărilor legale intrate în vigoare în septembrie 2024”, menționează PA.

După ședința Consiliului Suprem de Securitate, organizată după alegerile prezidențiale, șefa statului Maia Sandu a solicitat schimbări la Procuratura Anticorupție, afirmând că activitatea instituției a arătat un eșec total. Mai mult, șefa statului a anunțat că Guvernul va veni cu o propunere nouă „pentru a schimba situația”.

De cealaltă parte, Procuratura Anticorupție a venit cu o reacție, precizând, într-un comunicat, că la moment duce o lipsă, vacanța funcțiilor fiind de circa 50% și nu are resurse bugetare adecvate sarcinilor și atribuțiilor procuraturii. Totodată, responsabilii menționau că în rezultatul ultimelor modificări legislative din martie 2024, Procuratura Anticorupție nu mai este competentă de a investiga corupția electorală.

Ulterior, ministra Justiției a declarat că la CSS nu s-a discutat despre demisia Veronicăi Dragalin.

Deputata PAS, Olesea Stamate, a comentat discuțiile din spațiul public despre o eventuală demitere din funcție a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, după criticile lansate chiar de președinta Maia Sandu. „Procurorul General sau Consiliul Superior al Procurorilor pot să se expună pe activitatea Procuraturii Anticorupție. Dacă persistă diferite întrebări, nu au decât să inițieze o procedură de evaluare a activității”, a declarat Stamate.

---