Totul a pornit de la răpirea actorului chinez Wang Xing, atras în Thailanda pentru o audiție și dus ulterior într-un centru de escrocherii din Myanmar. Wang a fost găsit și returnat în Thailanda în doar trei zile, dar detaliile operațiunii nu au fost făcute publice.

În interiorul complexului, Wang a fost ras în cap și forțat să înceapă antrenamentul pentru efectuarea de escrocherii. Una dintre aceste scheme este cunoscută sub numele de „tăierea porcului”. Această tehnică de fraudă a început să atragă atenția în China în jurul anului 2019 și este de obicei practicată de grupuri criminale organizate chinezești.

Escrocheria „tăierea porcului” constă în trei etape: vânătoarea, creșterea și uciderea. Aceste faze corespund găsirii victimelor online, construirii încrederii prin conversații și determinării acestora să investească sume mari în scheme frauduloase.

Există unele asemănări cu escrocheriile romantice tradiționale. Infractorii pot aborda victimele pretinzând că sunt potențiali parteneri romantici pe aplicații de dating sau prieteni pe rețelele sociale.

Diferența cheie constă în modul de execuție. În timp ce escrocheriile romantice clasice precum metoda loverboy se bazează pe dorința victimei de a menține o relație și pot dura ani, schema „tăierea porcului” se desfășoară într-un interval mai scurt, de câteva luni. E

scrocii se prezintă ca persoane de succes financiar, cu rețele extinse și oportunități atractive de investiții. După o investiție inițială mică, ei escaladează rapid procesul, împingând victimele să facă angajamente financiare mult mai mari.

Escrocheriile de tip „tăierea porcului” sunt de obicei conduse de grupuri criminale organizate. Acestea au echipe de management, oferă training noilor recruți și angajează adesea modele care interacționează ocazional cu victimele. Guvernul chinez a luat mai multe măsuri pentru combaterea fraudelor în ultimii ani.

În 2022 a fost adoptată Legea Anti-Fraudă în Telecomunicații, concepută special pentru prevenirea și pedepsirea utilizării tehnologiilor de telecomunicații și internet în scopuri frauduloase. Ministerul Securității Publice din China a dezvoltat și o aplicație mobilă numită Centrul Național Anti-Fraudă.

Aceasta permite publicului să raporteze escrocherii și să acceseze alerte de risc în timp real legate de fraude. Recomandări Restructurare la Guvernul Bolojan: apar un Departament de Digitalizare și un director de HR extern. Răspuns pentru angajați: „Ce nu înțelegeți?” Înăsprirea măsurilor anti-fraudă în China a determinat multe grupuri criminale să își mute bazele în străinătate. Țările din Asia de Sud-Est – în special Cambodgia, Laos și Myanmar – au devenit destinații preferate pentru astfel de grupuri.

Regiuni din nordul Myanmar, precum Kokang și Statul Wa, s-au transformat în terenuri fertile pentru fraude organizate în ultimii ani. Limba chineză este vorbită pe scară largă în ambele zone, iar obiceiurile locale seamănă îndeaproape cu cele din China.

Situația a fost exacerbată de corupția persistentă din zonele de frontieră, guvernanța precară și instabilitate. Prăbușirea industriei ilegale a jocurilor de noroc online din Asia de Sud-Est în urma pandemiei a determinat grupurile criminale să caute noi surse de venituri.

Frauda organizată a evoluat într-un pilon cheie al economiei locale în anumite părți din Asia de Sud-Est. Se estimează că profiturile generate de escrocheriile online reprezintă 40% din PIB-ul combinat al Cambodgiei, Laosului și Myanmar.

Liderii criminali au stabilit complexuri strict controlate care servesc drept centre pentru escrocherii online, activitățile lor principale fiind centrate pe schema „tăierea porcului”. Aceste complexuri sunt frecvent prezentate ca „parcuri tehnologice” pentru a recruta lucrători, însă mulți oameni sunt forțați să muncească în centrele de fraudă.

Potrivit The Conversation, într-un caz notabil din 2023, un bancher din Kansas, SUA, pe nume Shan Hanes a delapidat 47 de milioane de dolari de la banca sa pentru a-și acoperi pierderile după ce a căzut victimă unei escrocherii de tip „tăierea porcului”.

Hanes a fost ulterior condamnat la peste 24 de ani de închisoare. Într-un alt exemplu din 2024, o femeie din statul Connecticut, SUA, pe nume Jacqueline Crenshaw, a întâlnit un bărbat pe un site de dating online. El se prezenta drept văduv cu doi copii și vorbea frecvent cu Crenshaw la telefon. În două luni, au început să discute despre investiții în criptomonede.

Crenshaw i-a trimis inițial 40.000 de dolari și a primit capturi de ecran de la el care arătau profituri aparent uriașe din investiția în criptomonede. Escrocul a încurajat-o curând pe Crenshaw să investească mult mai mult, ceea ce a dus în cele din urmă la pierderea a aproape 1 milion de dolari.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News